11 persoane, inclusiv şase militari, au murit, în ultimele 24 de ore, în confruntările din estul Ucrainei. Alte 18 persoane au fost rănite, a declarat Andrei Lisenko, purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene, care a recunoscut că, în zona aeroportului din Doneţk, confruntările militare între insurgenţii separatişti şi armata ucraineană sunt puternice. „Un nou asalt, foarte intens, a fost lansat vineri dimineaţă. Există răniţi de partea noastră”, a confirmat și Iuri Biriukov, un consilier al preşedintelui pro-occidental ucrainean, Petro Poroşenko.

            După o acalmie relativă, luptele intense s-au reluat în zona aeroportului din Donețk. De importanță strategică și simbolică, acest obiectiv, distrus aproape în totalitate, este epicentrul unor ostilități sângeroase între armata ucraineană și rebeli. La Kiev, președintele Petro Poroșenko a anunțat trimiterea de unități suplimentare ale armatei în cele mai fierbinți puncte din Donbas, zonă minieră ce include regiunile Donețk și Lugansk. Noua intensificare a luptelor a fost remarcată și de către preşedintele Obama şi cancelarul Merkel, în cursul unei convorbiri telefonice. „Cei doi lideri au discutat despre sprijinul financiar pe care îl pot acorda Ucrainei în cadrul unui program internaţional de finanţare, în contextul în care acest stat pune în aplicare o serie de reforme importante”, a declarat Casa Albă într-un comunicat. UE pare mai împăciuitoare. „Relațiile stabile și previzibile cu Rusia, în special în domeniul luptei antiteroriste, sunt în interesul UE”, este convins președintele Letoniei, Andris Berzins. În fața unei amenințări crescânde din partea terorismului islamist și pentru contracararea acestui rău este necesar să fie dezvoltată cooperarea cu Rusia, a declarat Berzins, într-un interviu pentru revista germană „Focus”. Letonia, care în prezent deține președinția Consiliului UE, tinde spre îmbunătățirea relațiilor cu Rusia, a subliniat președintele Berzins. Liderul leton a mai anunțat că, lunea viitoare, miniștrii de Externe ai țărilor din UE vor discuta despre formatul participării țărilor UE la sărbătorirea, la Moscova, a jubileului de 70 de ani de la victoria în cel de-al Doilea Război Mondial.

            Criza din Crimeea și devalorizarea rublei pe fondul sancțiunilor internaționale nu par deloc să producă impresie în rândul rușilor. Majoritatea cetăţenilor ruşi au afirmat că susţin realegerea preşedintelui în exerciţiu, Vladimir Putin, la scrutinul din 2018, potrivit unui sondaj realizat de Centrul Levada. Sondajul a fost realizat în 134 de localităţi din Rusia, pe un eşantion de 1.600 de persoane cu vârsta de peste 18 ani. Conform rezultatelor, 55% dintre respondenţi vor ca Putin să rămână în funcţia de preşedinte încă cel puţin un mandat. 10% dintre cei chestionaţi au răspuns că Rusia are nevoie de un nou lider, dar care ar urma politica promovată de Vladimir Putin. Doar 18% consideră că, în 2018, la putere trebuie să vină o persoană cu o viziune nouă în domeniul politic. 54% dintre ruşi au apreciat că nimeni nu-l poate înlocui pe Putin în funcţia de preşedinte, iar 24% au răspuns că o astfel de persoană poate fi găsită.

            Potrivit revistei „Forbes”, Putin conduce în topul celor mai puternici oameni din lume, consolidându-şi poziţia după ce a anexat Crimeea în martie, a orchestrat conflictul în Ucraina şi a semnat cu China un contract de miliarde de dolari pentru construcţia unui oleoduct. Anterior, liderul de la Kremlin a declarat că nu exclude să candideze pentru un al patrulea mandat de preşedinte la alegerile din 2018.

            Vladimir Putin este primul preşedinte al Rusiei ales pentru un mandat de şase ani. A fost preşedinte în perioada 2000-2008, fiind reales în 2012. În cazul în care Putin va câştiga alegerile din 2018, îl va depăşi pe fostul lider sovietic Leonid Brejnev, care a condus fosta Uniune Societică timp de 18 ani, până la moartea sa, în 1982.