EFECTE PE TERMEN LUNG Noul regulament de creditare al Băncii Naţionale reprezintă un pas într-o direcţie corectă, consideră vicepreşedintele diviziei de retail a UniCredit Ţiriac Bank, Emanuele Butta. „Noile reguli conferă sustenabilitate, atât sistemului bancar, cât şi nevoilor clienţilor. La prima vedere, regulile par a fi restrictive dar, în realitate, sunt un stâlp de sprijin pentru viitor”, a declarat, pentru Telegraf, oficialul UniCredit Ţiriac. De aceeaşi părere este şi vicepreşedintele pe retail al Raiffeisen Bank, Vladimir Kalinov, care consideră că banca centrală ia aceste măsuri cu intenţia de a avea efecte pozitive pe termen lung. „O să avem efecte pe partea de creditare, dar nu vedem o evoluţie negativă. Perspectivele pe plan internaţional sunt negative. Probabil că ne aşteaptă o perioadă şi mai grea. Cât o să dureze, nu ştim. În acest context, regulamentul BNR se axează pe dezvoltarea pe termen lung şi nu vizează efecte pe termen foarte scurt”, a spus Kalinov.

DOBÂNDA-CHEIE NU SE MODIFICĂ Păstrând abordarea prudentă, Banca Naţională a României a decis ieri să menţină rata dobânzii de politică monetară la 6,25% şi să nu modifice pragurile rezervelor minime obligatorii (RMO). Astfel, RMO rămân de 15% pentru pasivele în lei, respectiv de 20% pentru cele în valută. Banca centrală nu a mai modificat dobânda-cheie din mai 2010. Bancherii apreciază că BNR a luat o decizie corectă, mai ales că viitorul nu sună foarte bine. „E greu pentru toată lumea să prezică ce se va întâmpla în lunile următoare. Economia nu este ca fizica - în fiecare zi au loc evenimente diverse, iar situaţia se poate schimba. În momentul de faţă, piaţa este relativ stabilă, aşa că decizia băncii centrale este cea corectă, întrucât întăreşte stabilitatea. În general, când este criză, tendinţa este să reduci dobânda-cheie. Acum suntem însă într-o situaţie specială şi avem nevoie de prudenţă”, a comentat Emanuele Butta.

INFLAŢIA VA CONTINUA SĂ SCADĂ BNR a publicat ieri şi raportul trimestrial asupra inflaţiei, din care aflăm că, pentru perioada următoare, bancherii se aşteaptă la o continuare a procesului dezinflaţie, început în urmă cu trei luni. „În condiţiile scăderii pronunţate a preţurilor volatile ale produselor alimentare şi disipării treptate a efectelor generate de majorarea TVA, inflaţia a scăzut la 4,25%, în august. Reluarea creşterii economice a continuat, dar într-un ritm încetinit, pe fondul înrăutăţirii apetitului global faţă de risc şi sporirii incertitudinilor privind evoluţia crizei datoriilor suverane. Dinamica producţiei industriale şi exporturilor s-a temperat, în vreme ce revigorarea creditului acordat sectorului privat (şi în special împrumuturile în lei) a rămas la cote modeste”, spun cei de la Banca Naţională, care se mai aşteaptă ca performanţele din agricultură să contracareze, cel puţin temporar, trendul de încetinire a creşterii PIB-ului.