Compania Nokia ar putea datora Fiscului din India taxe restante de 3,4 miliarde de dolari, sumă mult mai mare faţă de estimarea actuală de 340 de milioane de dolari, a declarat, sub protecţia anonimatului, un oficial de la New Delhi, pentru cotidianul american ”The Wall Street Journal”. India a pus, în septembrie, sechestru pe unele active din ţară ale Nokia, inclusiv pe fabrica de la Chennai, printre cele mai mari din lume, pentru a se asigura că grupul finlandez va plăti taxele. Autorităţile indiene acuză Nokia că datorează banii pentru că s-ar fi folosit în trecut, fără a avea dreptul, de o scutire de taxe pentru exporturile de software.

Conducerea Nokia neagă că ar fi încălcat regulile şi se apără împotriva acuzaţiilor într-un tribunal din India. Grupul intenţionează să constituie o rezervă de 350 de milioane de dolari pentru a obţine deblocarea activelor din India, astfel încât să le poată ceda Microsoft, în cadrul vânzării operaţiunilor de producţie de telefoane mobile. În caz contrar, acestea vor fi transferate companiei la o dată ulterioară. Nokia trebuie să obţină acces la activele respective până mâine, pentru a le transfera Microsoft în cadrul acordului de vânzare în valoare de şapte miliarde de dolari.

India a deschis mai multe investigaţii de evaziune fiscală vizând companii străine şi locale, afirmă analiştii, în încercarea de a menţine încasările din taxe, afectate de încetinirea economică. Companii precum Vodafone, Cadbury şi Royal Dutch Shell au primit notificări privind plata unor taxe suplimentare, pentru că ar fi subevaluat tranzacţii variind de la transferuri de acţiuni la vânzarea de autovehicule. BMW şi General Electric au fost, de asemenea, anunţate că au de plătit taxe din anii trecuţi. Toate companiile au contestat cererile autorităţilor fiscale.

AFACERE PROASTĂ Pe de altă parte, a ieşit la iveală o altă poveste care implică Microsoft. O investiţie de 150 de milioane de dolari cu care Microsoft a salvat Apple de la faliment în 1997 ar putea fi cea mai proastă afacere din istoria modernă, întrucât Apple şi-a revenit şi a lansat produse care au rănit de moarte piaţa PC-urilor şi imperiul în declin al Microsoft. La momentul investiţiei Microsoft, Apple se afla la numai câteva săptămâni distanţă de faliment. Finanţarea, parte a unui acord mai amplu, a asigurat suficienţi bani şi spaţiu de manevră pentru ca Apple să-şi consolideze controlul asupra diviziei Mac şi să susţină astfel dezvoltarea iPod şi iTunes. Compania a lansat iPhone şi iPad, produse care ulterior ”au rănit de moarte” industria PC-urilor, în timp ce Apple a anexat, într-un joc cu sumă zero, capitalizare de amploarea unor continente de la imperiul în declin al Microsoft.

Microsoft avea o valoare de piaţă de 556 de miliarde de dolari în perioada de apogeu din 2000. Acum, capitalizarea companiei se situează la 320 de miliarde de dolari. Apple valora mai puţin de trei miliarde de dolari la momentul în care a acceptat ajutorul lui Bill Gates, iar în prezent a ajuns la 505 miliarde de dolari. Investiţia a fost anunţată în cadrul unui amplu acord de licenţiere, în care Microsoft, printre altele, promitea să dezvolte şi să livreze în continuare variante pentru platforma Mac ale unor programe precum Office. Mutarea Microsoft a părut inteligentă la momentul respectiv. Deşi investiţia a părut genială, în prezent ar putea fi considerată drept cea mai costisitoare afacere din istoria modernă, depăşind pierderea comună de capitalizare de 286 miliarde de dolari înregistrată după fuziune de AOL-Time Warner, precum şi costurile din litigii şi pierderi ale Bank of America de pe urma preluării Countrywide.