Băsescu nu a pierdut prilejul de a ataca, din nou, dur Executivul pentru incapacitatea de a adopta pînă acum legile siguranţei naţionale

Cum ar trebui să arate noile conduceri ale SRI şi SIE? Cine ar trebui să ocupe aceste posturi? Politicienii şi-au exprimat deja puncte de vedere şi au vehiculat diverse nume pentru posturile lăsate libere de foştii directori. Şedinţa CSAT, desfăşurată ca de obicei la Palatul Cotroceni, a avut pe ordinea de zi propunerile pentru noii directori ai celor trei servicii secrete, rămase fără conducere, săptămîna trecută, în urma scandalului dispariţiei lui Omar Hayssam. Foştii directori ai SRI şi SIE, Radu Timofte şi, respectiv, Gheorghe Fulga, au participat la şedinţă, alături de actualii directori interimari ai celor două instituţii. Chiar dacă se află în conflict cu instituţia prezidenţială care îl anchetează, ministrul Apărării, Teodor Atanasiu, a fost şi el prezent. La sfîrşitul şedinţei, Traian Băsescu a anunţat că a informat CSAT că în momentul de faţă nu este posibilă numirea şefului Serviciului de Informaţii Externe din cauza contradicţiei dintre Constituţie şi legea de funcţionare a SIE. De asemenea, el a dat vina pentru formula de interimat pe care a trebuit să o accepte pe neadoptarea legilor siguranţei naţionale, legi care au fost trimise în februarie Guvernului. Băsescu a susţinut că aceste legi (cu accent pe Legea 14/1992, care vizează funcţionarea SRI, Legea 1/1998, care vizează funcţionarea SIE, şi Legea siguranţei naţionale nr.51/1991) nu mai corespund nevoilor de securitate naţională ale ţării. Şeful statului a cerut Guvernului să accelereze procesul de transmitere către Parlament a pachetului de legi care vizează siguranţa naţională. Ca atare, el a informat CSAT că nu va face nominalizarea directorilor celor două servicii de informaţii pînă cînd nu vor fi adoptate în Parlament aceste legi privind siguranţa naţională, legi ce trebuie puse în acord cu Constituţia.

Şeful statului nu a scăpat prilejul de a-l ataca din nou pe Tăriceanu, şi s-a arătat nemulţumit de faptul că după trimiterea legilor siguranţei la Guvern s-a organizat o dezbatere "incorectă din punct de vedere al abordării, care nu a fost, de fapt, decît o motivaţie de discreditare, pe de o parte, a instituţiei prezidenţiale, pe de altă parte o motivaţie de a amîna introducerea unei legislaţii adaptate la realităţile zilei de astăzi. A fost o motivaţie de a întîrzia creşterea eficienţei instituţiilor statului în lupta împotriva terorismului, a criminalităţii economice, a criminalităţii transfrontaliere". „Săgeata” lui Băsescu s-a îndreptat spre şeful Executivului: "Nu pot decît să trag această concluzie avînd în vedere că după ce s-au făcut toate incriminările cu putinţă şi cei care apăreau la televiziuni păreau a şti exact ce trebuie făcut, pînă la urmă n-au promovat proiectele de lege, măcar în forma în care ei doreau să fie, dar adaptate la noua Constituţie". Şeful statului a afirmat că în luna februarie, atunci cînd a trimis legile la comisiile parlamentare de specialitate, "s-a organizat un frumos show televizat" şi mese rotunde "iar astăzi nu avem legislaţia de care avem nevoie pentru a răspunde ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale". El a avertizat că nu va desemna noii directori ai SRI şi SIE decît după ce legile siguranţei naţionale vor fi adoptate de Parlament. Un alt subiect dezbătut în şedinţa CSAT a fost propunerea de a solicita arhivelor statului desecretizarea dosarelor Dunărea pentru a avea acces la arhiva economică. De asemenea, el a propus CSAT ca toate documentele care se află la categoria "dosare de securitate naţională", care aparţin unor oameni politici, de la Parlament pînă la nivel de primar şi consilier local să fie desecretizate, propunere care a fost votată în cadrul şedinţei.