CE a propus, ieri, norme noi pentru o confiscare mai eficace și mai extinsă a fondurilor și a altor bunuri provenite din săvârșirea de infracțiuni. Astfel, va fi consolidată capacitatea statelor membre de a confisca bunuri care au fost transferate unor părți terțe, va fi facilitată confiscarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni chiar și atunci când persoana învinuită se sustrage urmăririi penale și vor fi asigurate mijloacele adecvate autorităților competente în vederea dispunerii măsurilor de înghețare temporară a bunurilor care riscă să dispară dacă nu se iau măsurile necesare.

În prezent, sumele recuperate din activitățile de criminalitate organizată sunt modeste în raport cu veniturile enorme generate de activitățile ilegale, precum traficul de droguri, contrafacerea, traficul de ființe umane și de arme de calibru mic. Conform estimărilor ONU, în 2009, suma totală a produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni ar fi fost de aproximativ 2,1 bilioane de dolari, echivalentul a 3,6% din PIB-ul global în anul respectiv. Majoritatea acestor fonduri ilicite sunt spălate și reinvestite în economia licită, sub 1% din bunurile provenite din săvârșirea de infracțiuni fiind înghețate și confiscate în prezent. Profiturile obținute din desfășurarea de activități de criminalitate organizată în UE sunt considerabile. De exemplu, se estimează că vânzarea de droguri ilicite generează în UE circa 100 de miliarde de euro anual. În Italia, bunurile provenite din săvârșirea de infracțiuni sunt estimate la 150 de miliarde de euro anual. În 2009, autoritățile italiene au înghețat temporar active provenite din săvârșirea de infracțiuni în valoare de circa 800 de milioane de euro. În Regatul Unit, în 2006, veniturile provenite din săvârșirea de infracțiuni au fost estimate la 15 miliarde de lire sterline. În același an, statul a recuperat 125 milioane de lire sterline. În 2009, în Germania au fost confiscate 113 milioane de euro din veniturile generate de criminalitatea organizată. Aceste sume pot părea impresionante, însă reprezintă puțin în raport cu profitul realizat de infractori, estimat în aceste cazuri la 903 milioane de euro.

Veniturile grupărilor de criminalitate organizată sunt din ce în ce mai mult investite în afara țării lor de origine, adesea în mai multe state membre sau sunt transferate către terți (rude sau intermediari) pentru a evita confiscarea. Investițiile în case, autovehicule, restaurante, mici întreprinderi și acțiuni sunt doar câteva exemple care arată cum pot fi reinvestite profiturile ilicite în active sau activități licite. Facilitarea confiscării activelor va împiedica desfășurarea de activități infracționale și va descuraja criminalitatea prin transmiterea mesajului că activitățile infracționale nu aduc venituri. De asemenea, va proteja economia împotriva infiltrării grupărilor infracționale și împotriva corupției. Recuperarea mai multor active în favoarea statului va avea un impact semnificativ asupra victimelor criminalității, contribuabililor și asupra societății, în ansamblu. Odată confiscate, bunurile provenite din săvârșirea de infracțiuni pot fi redirecționate în scopuri sociale sau pot constitui fonduri care să fie reinvestite în activități de aplicare a legii sau în cadrul inițiativelor de prevenire a criminalității. Printre propunerile făcute se numără stabilirea unor norme mai clare și mai eficiente în vederea confiscării bunurilor care nu au o legătură directă cu o anumită infracțiune dar care rezultă în mod evident din activități infracționale similare în care a fost implicată persoana condamnată (confiscare extinsă), consolidarea normelor privind confiscarea activelor care sunt transferate de la persoana învinuită către o parte terță care ar fi trebuit să aibă cunoștință de faptul că acestea provin din desfășurarea de activități infracționale (confiscarea aplicată terților) și confiscarea activelor în cazurile în care condamnarea penală nu este posibilă întrucât învinuitul a decedat, suferă de o boală cronică sau se sustrage urmăririi penale (confiscarea limitată, care nu se bazează pe o hotărâre de condamnare). Totodată, procurorii vor putea dispune înghețarea temporară a activelor care riscă să dispară în cazul în care nu se adoptă nicio măsură, sub rezerva confirmării deciziei de către o instanță (înghețare provizorie).

România se numără printre țările care au cele mai mari dificultăți în recuperarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni. La bilanțul Ministerului Public de săptămâna trecută, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, remarca faptul că s-a muncit mult în ceea ce privește recuperarea produselor infracțunii, dar mai sunt multe de făcut și trebuie să se ajungă la exemplul carabinierilor italieni, care reușesc la o singură acțiune să recupereze și un miliard de euro.