Admistraţia Obama a cerut din nou, marţi, unui tribunal american, să nu autorizeze proceduri în justiţie împotriva unei filiale a Boeing, pentru participarea la un transfer de suspecţi de terorism către închisori secrete din afara SUA. În aprilie, trei judecători ai Curţii de Apel Federale din San Francisco au deschis calea organizării unui proces dar administraţia Obama a obţinut reexaminarea de către Curte a acestei decizii, în şedinţă plenară. Plângerea iniţială împotriva filialei Boeing, Jeppesen Dataplan, a fost depusă de cinci bărbaţi care spun că au fost răpiţi, transportaţi în ţări străine şi remişi unor agenţi CIA sau unor Guverne străine, pentru a fi torturaţi. Presupusele fapte s-ar fi desfăşurat în timpul administraţiei Bush. La fel ca predecesorul său, Obama prezintă argumentul secretului de stat, pentru a opri procedura judiciară.

Organizaţiile de apărare a drepturilor omului s-au arătat nemulţumite, unii membri care erau prezenţi marţi în sala de şedinţă fiind îmbrăcaţi în uniforma portocalie a deţinuţilor. ”Dacă informaţiile care ţin de secretul de stat sunt centrale în acest caz şi nu pot fi clarificate, acest lucru ar putea constitui o ameninţare pentru securitatea internă”, a spus Douglas Letter, în numele administraţiei. Avocatul Asociaţiei americane pentru Apărarea Libertăţilor Civile (ACLU), care îi reprezintă pe reclamanţi, a amintit magistraţilor că multe din informaţiile conţinute în dosar erau deja cunoscute. Ben Wizner a citat decizia Guvernului suedez de a-l despăgubi pe unul dintre cei cinci bărbaţi, precum şi recunoaşterea de către alte state europene a acestui program de transporturi ilegale. ”Este puţin probabil ca fapte cunoscute în lumea întreagă să pună SUA în pericol, într-un fel sau altul”, a declarat Wizner. După o şedinţă publică de peste o oră, administraţia a prezentat, cu uşile închise, elemente clasificate. Curtea de Apel ar putea să ia o decizie după o perioadă de mai multe luni. Dacă ea se pronunţă în favoarea administraţiei, cei cinci reclamanţi vor putea să sesiseze Curtea Supremă. În caz contrar, s-ar putea deschide calea unui proces privind complicităţile în transferurile şi închisorile CIA, pe care administraţia Bush le-a sistematizat după atentatele de la 11 septembrie 2001.

Doi din cei cinci reclamanţi rămân în continuare încarceraţi, unul în Maroc, altul în Egipt. Ceilalţi trei vor fi eliberaţi de administraţia americană, fără a le fi adusă nicio acuzaţie. Printre ei figurează etiopianul Binyam Mohamed, eliberat de la baza de la Guantanamo în Marea Britanie, în februarie 2009. El afirmă că a fost transportat în secret, în 2002, în Maroc şi că a fost torturat acolo, apoi în 2004, la Kabul, unde ar fi fost de asemenea supus torturilor, înainte de a ajunge la Guantanamo.