O scrisoare iniţiată de România şi co-semnată de miniştrii Afacerilor Externe din Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania şi Slovacia, care a fost prezentată ieri în cadrul Consiliului Afaceri Externe (CAE) apreciază că este important pentru UE să trimită un semnal clar şi să lanseze în cazul R. Moldova evaluarea pentru cea de a doua fază a Planului de Acţiune privind liberalizarea vizelor. România a fost reprezentată la CAE de şeful diplomaţiei, Titus Corlăţean.

Autorităţile de la Chişinău au furnizat multe dovezi privind voinţa şi capacitatea lor de a progresa în domeniile unor reforme cheie conforme cu aspiraţiile ţării. În acelaşi timp, R. Moldova a reuşit să realizeze progrese în negocierea viitorului acord de asociere cu UE şi realizarea Zonei de liber schimb aprofundate şi cuprinzătoare (DCFTA). Progresul a fost reflectat de ultimul raport de ţară din cadrul Politicii Europene de Vecinătate, salutate cu prilejul Consiliului de cooperare UE - R. Moldova din luna iunie, precum şi în cadrul reuniunii ministeriale a Parteneriatului Estic din iulie. Într-o perioadă scurtă de timp, R. Moldova a realizat un progres constant în implementarea Planului de acţiune privind liberalizarea vizelor primit de la UE în ianuarie 2011. Scrisoarea menţionează faptul că autorităţile de la Chişinău au reuşit să adopte reglementări legislative dificile, unele fără precedent în regiune, şi că au început deja implementarea condiţiilor ce ţin de faza a doua a Planului de Acţiune. O decizie ar putea fi luată la următoarea şedinţă CAE din luna noiembrie.

În schimb, Comisia Europeană a avertizat mai multe ţări din Balcanii de Vest în privinţa unei reintroduceri a vizelor pentru a lupta împotriva solicitărilor de azil abuzive prezentate de cetăţenii acestora la sosirea în statele membre UE. Şase ţări UE, Germania, Austria, Belgia, Franţa, Luxemburg şi Olanda, au cerut posibilitatea introducerii obiligativităţii vizelor pentru Serbia, Muntenegru, Bosnia-Herţegovina, Albania şi Fosta Republică Iugoslavă Macedonia pentru a protesta faţă de o creştere considerabilă a cererilor de azil nefondate înaintate de cetăţenii acestor ţări. Această cerere va fi discutată la viitoarea reuniune a miniştrilor de Interne din cadrul UE la 25 octombrie la Luxemburg. De exemplu, aproape 5.000 de cereri de azil au fost depuse în Germania de cetăţenii celor cinci ţări vizate de la începutul anului 2012.