Imigraţia clandestină este pe cale să devină, în anumite condiţii excepţionale, un eveniment care permite restabilirea controalelor la frontierele naţionale ale statelor din spaţiul Schengen, au declarat, sâmbătă, surse diplomatice. Concluziile privind noile reguli pentru gestionarea spaţiului Schengen, care vor fi supuse, joi, analizei miniştrilor de Interne ai UE, la Luxembourg, sunt fondate în mare parte pe cerinţele Franţei şi Germaniei, potrivit surselor. Documentul de lucru, obţinut de AFP, prevede posibilitatea ca statele membre Schengen să restabilească controalele la frontierele lor naţionale, pentru o durată de şase luni, care poate fi prelungită pentru încă şase luni, atunci când controlul unei frontiere externe a spaţiului nu mai este asigurat, din cauza unor circumstanţe excepţionale. Rolul Comisiei în procesul decizional rămâne în continuare subiect de dezbatere, a recunoscut unul dintre negociatori, la finalul unei reuniuni de lucru, vineri, la Bruxelles.

Această posibilitate a fost cerută de Franţa şi Germania, într-o scrisoare comună discutată de miniştrii de Interne ai UE, la ultima lor reuniune, la 26 aprilie, la Luxembourg. Dar Guvernul s-a schimbat în Franţa, după victoria socialistului Francois Hollande la prezidenţiale. ”Pentru noi, această scrisoare nu mai există”, a declarat, vineri, comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom. ”Nu am discutat încă cu noul Guvern francez, dar sunt sigură că Franţa va avea o abordare constructivă la următoarea reuniune a miniştrilor de Interne, la 7 iunie, la Luxembourg”, a precizat ea. Cererea franco-germană menţiona explicit lupta împotriva imigraţiei clandestine ca justificare a acestei posibilităţi de restabilire a controalelor la frontierele naţionale în spaţiul Schengen, ca ultim resort. Propunerea pregătită pentru reuniunea de la 6 iunie nu menţionează acest lucru. Ea utilizează termenii de circumstanţe excepţionale. ”Schengen nu este un instrument pentru gestionarea migraţiei”, a subliniat Cecilia Malmstrom.