Rata şomajului din Grecia a atins un nou record în februarie, subliniind impactul măsurilor de austeritate impuse ţării de către UE şi FMI în schimbul ajutorului financiar, în timp ce partidele politice nu reuşesc să formeze un guvern, după alegerile parlamentare de duminică. Circa unul din cinci greci şi unul din doi tineri nu au slujbe în Grecia, potrivit datelor biroului de statistică ELSTAT. Rata şomajului a atins 21,7% în februarie, de la 21,3% în prima lună a anului. Pe segmentul de vârstă 15-24 de ani, şomajul s-a situat la 54%. Reducerile de cheltuieli impuse începând din 2010 prin acordurile de ajutor internaţional au condus la un val de închideri de companii şi falimente. Situaţia economică a generat furie în rândul populaţiei faţă de partidele poltice care au condus ţara în ultimele decenii. Aceste partide au înregistrat rezultate slabe în alegerile de duminică, mai mult de jumătate din mandate fiind atribuite unor partide care se opun termenilor acordurilor de ajutor internaţional. Numărul persoanelor fără loc de muncă a crescut cu 42% în februarie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, la 1,1 milioane, în timp ce numărul persoanelor angajate a coborât cu 8%, la minimul record de 3,87 milioane. Contracţia economică a Greciei pentru perioada 2008-2012 este estimată la 20%, aceasta fiind cea mai lungă şi mai dificilă recesiune a ţării de după al Doilea Război Mondial. Peste 500.000 de locuri de muncă, circa 10% din total, au fost desfiinţate în acest interval.

Liderul formaţiunii socialiste elene PASOK, Evangelos Venizelos, va face o tentativă de a forma un guvern de coaliţie, a treia încercare după alegerile de duminică. Fostul ministru de Finanţe şi negociator al acordurilor pentru salvarea ţării de la faliment a primit, ieri, mandatul de a lansa discuţii, după tentativele eşuate ale liderilor Noii Democraţii, de centru-dreapta şi Syriza, reprezentând extrema-stângă, formaţiunile clasate pe primele două locuri. În ochii oamenilor, noua tentativă a socialiştilor este considerată însă o înverşunare de a rămâne de la putere, fiind asociaţi de o mare parte a electoratului cu măsurile dure de austeritate, dar şi cu fenomenul corupţiei. Dacă socialiştii vor eşua în a forma Guvernul, variantă care are cele mai mari şanse de a deveni realitate, preşedintele Carolos Papoulias va lansa un ultim apel către toate partidele, pentru o coaliţie de uniune naţională. În cazul, foarte probabil, în care nici acest apel nu va debloca situaţia, vor fi convocate alegeri anticipate. Noul scrutin ar putea avea loc în trei sau patru săptămâni.

PASOK a dominat scena politică elenă în ultimele patru decenii, dar a pierdut semnificativ din susţinere în ultimele luni, iar în urma alegerilor de duminică a primit numai 41 de mandate în noul Parlament cu 300 de locuri. Este inevitabilă convocarea de alegeri anticipate, ceea ce însă, la nivelul întregii Zone Euro, se traduce prin alte săptămâni de instabilitate. În aceste condiţii, reprezentanţii Zonei Euro au decis să suspende până luni deblocarea unei tranşe de un miliard de euro, destinată Greciei. Însă au virat, ieri, tranşa promisă anterior, de 4,2 miliarde de euro. În schimbul pachetelor de salvare primte de la UE-FMI, cu o valoare totală de 240 de miliarde de euro, Grecia a fost de acord să reducă pensiile şi salariile, să crească taxele şi să concedieze mii de bugetari, ceea ce a generat un val de proteste fără precedent în ţară.