Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a început reexaminarea puterii băncilor din zonă, urmând să identifice potenţialele neajunsuri ale capitalurilor în sistemul bancar. EBA va folosi valorile de piaţă pentru a seta marje de ajustare privind deţinerile suverane ale băncilor. Autoritatea se află în discuţii cu oficialii europeni şi guvernele privind mecanismele care ar putea fi folosite pentru recapitalizarea eficientă a băncilor, pentru a putea face faţă datoriilor suverane. Măsura, o recunoaştere tacită a faptului că ultimele două teste de stres ale băncilor derulate de EBA nu au fost suficient de robuste, a venit după ce cancelarul german Angela Merkel a declarat că este pregătită să recapitalizeze băncile din ţara sa, dacă este necesar. Aceasta a sugerat că vrea să discute la nivelul UE în privinţa eforturilor comune pentru susţinerea băncilor, la summit-ul UE din următoarele două săptămâni.

Anunţul EBA a venit la câteva ore după ce agenţia americană de rating Moody\'s Investors Service a retrogradat cu una până la trei trepte nota principalelor grupuri industriale şi bancare din Italia, a doua zi după scăderea notei obligaţiunilor de stat ale ţării. Moody\'s a revizuit în scădere ratingul companiilor Eni ( de la -1 la A1), Enel (de la -1 la A3), Poste Italiane (de la -3 la A2), Terna (de la -1 la A3), Finmeccanica (de la -2m la Baa2), precum şi ale principalelor două bănci private din ţară, UniCredit şi Intesa Sanpaolo, ambele de la -2 la A2. Aproape toate aceste note sunt însoţite de o perspectivă negativă, fapt ce implică posibilitatea ca, pe termen mediu, Moody\'s să le reducă din nou. Asiguratorul Generali a rămas cu nota neschimbată (A1), dar perspectiva a fost revizuită la negativă. Moody\'s a retrogradat la A2 nota obligaţiunilor de stat italiene faţă de Aa2 anterior, din cauza riscurilor pentru finanţarea datoriei pe termen lung şi a timidei creşteri economice a Italiei. Şi Standard and Poor\'s a redus nota Italiei de la A faţă de A+, ca urmare a perspectivelor creşterii economice considerate prea palide.

Riscurile negative la adresa creşterii economiei Zonei Euro s-au intensificat, a avertizat ieri şi Jean-Claude Trichet, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), prezentând o perspectivă uşor mai sumbră decât în urmă cu o lună. Rata anuală a inflaţiei în cele 17 state din Zona Euro a urcat neaşteptat în luna septembrie la 3%, după 2,5% în luna precedentă, conform unei estimări preliminare publicate săptămâna trecută de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Este cel mai ridicat nivel al ratei inflaţiei din octombrie 2008, iar BCE vrea să menţină creşterea preţurilor sub, dar în apropiere, de două procente. BCE a decis, ieri, să menţină dobânda de referinţă la 1,5%, pe fondul sporirii incertitudinilor referitoare la perspectivele economiei mondiale şi a crizei datoriilor din Zona Euro.

Rusia este singura dintre marile puteri care abordează cu aparentă indiferenţă starea economiei mondiale. Premierul Vladimir Putin Rusia este convins că ţara sa este mai bine pregătită să facă faţă unei crize economice decât în urmă cu trei ani. Acesta a avut o intervenţie, la Moscova, în cadrul Forumului Investitorilor Chemarea Rusiei. În opinia lui Putin, Rusia are capacităţi de rezistenţă suficiente pentru a contracara fenomenele negative din economia mondială. Autorităţile ruse au intenţia să continue o politică macroeconomică bazată pe simţul responsabilităţii.