• O mutaţie genetică • Neoplasmul malign sau cancerul, aşa cum este cunoscut de întreaga lume, reprezintă o categorie de boli caracterizate printr-o diviziune necontrolată a unui tip de celule care au capacitatea de a invada alte ţesuturi din organism. Procesul de diviziune şi cel de înmulţire necontrolată sunt declanşate de anomalii ale ADN-ului celulelor canceroase. Un studiu recent a pornit de la ipoteza că fiecare cancer este o nouă specie care, ca orice parazit, depinde de gazda sa, pentru a se hrăni, dar care în mod normal operează independent şi cel mai adesea în detrimentul gazdei. Profesorul Peter Duesberg din cadrul Universităţii Berkeley din California susţine că fiecare cancer reprezintă evoluţia unei noi specii. ”În ce priveşte nivelul de complexitate, cancerul este comparabil cu bacteriile, dar totuşi rămâne independent, lucru ce înseamnă că nu depinde de celelalte celule pentru a supravieţui. El nu poate fi dirijat la fel ca alte celule ale corpului, se poate dezvolta oriunde, oricând şi necontrolat. Aceasta este definiţia unei specii. Odată ce o celulă a trecut de bariera independenţei, ea devine o nouă specie”, a declarat acesta. ESENŢA NOII TEORII O REPREZINTĂ NEGAREA FAPTULUI CĂ TUMORILE SE CREEAZĂ ATUNCI CÂND O MUTAŢIE GENETICĂ DETERMINĂ CREŞTEREA NECONTROLATĂ A UNEI CELULE. Cercetătorii susţin că această carcinogeneză este iniţiată de o disfuncţionalitate ce duce la duplicarea, ştergerea, ruperea sau deteriorarea cromozomilor, alterând astfel echilibrul a zeci de mii de gene. Rezultatul este o celulă cu proprietăţi noi, adică un nou fenotip ce reprezintă o specie unică.

• O opinie avizată • Ideea lansată de profesorul Duesberg este susţinută şi de alţi experţi din acest domeniu. ”Cred că Peter Duesberg are dreptate când critică teoria mutaţiei, susţinută de miliarde de dolari investiţi în medicamente. Până acum, foarte puţine forme de cancer au fost vindecate de această terapie cu medicamente şi,chiar dacă ele ajută pacienţii să mai trăiască încă şase sau nouă luni, cel mai adesea celulele canceroase găsesc o cale să revină”, a declarat Mark Vincent, oncolog înrolat în Programul Regional împotriva Cancerului din Londra. La rândul lor, jurnaliştii publicaţiei ”Discovery” au realizat un interviu cu Tak Mak, unul dintre cei mai buni cercetători pe plan mondial în acest domeniu. Acesta s-a arătat nemulţumit de faptul că se investesc miliarde de dolari în industria medicamentelor iar rezultatele se lasă încă aşteptate.

Profesorul Duesberg speră ca noua modalitate de a privi cancerul să ducă la identificarea unor terapii benefice pentru bolnavi. Boala poate fi detectată mai devreme, dat fiind faptul că se pot evidenţia la microscop cromozomii defecţi aferenţi cancerelor aflate la debut. Testul Papanicolau se bazează pe urmărirea modificărilor de formă ale celulelor cervicale, acestea indicând defecţiuni cromozomiale ce ar putea evolua spre cancer cervical. Cancerul ar trebui să fie tratabil. Maladia există la limita capacităţii de supravieţuire, menţinându-şi flexibilitatea evoluţiei genetice şi păstrându-şi capacitatea de a se divide la infinit. Cancerul ar putea fi înfrânt dacă ar fi ”împins de la spate” să evolueze mai rapid decât o face, astfel încât să se autodistrugă.