“Israelul nu va mai beneficia de un cec în alb din partea noii administraţii de la Washington”, apreciază fostul ambasador al SUA în Israel, Martin Indyk. În prezent director al Centrului de Politici pentru Orientul Mijlociu din cadrul Institutului Brookings, acesta este un apropiat al viitorului secretar de Stat Hillary Clinton. ”Administraţia Barack Obama va recurge la diplomaţie pentru a transforma Orientul Mijlociu într-o regiune mai sigură, o regiune a păcii, contrar a ceea ce s-a întîmplat în timpul administraţiei Bush”, a afirmat fostul diplomat. Hillary Clinton a promis că va continua eforturile în vederea asigurării păcii şi stabilităţii în Orientul Mijlociu, dar sînt aşteptate schimbări de atitudine.

Un subiect jenant pentru SUA ca principal aliat al Israelului este discriminarea aplicată de statul evreu în Cisiordania, între palestinieni şi coloniştii evrei, care reaminteşte tot mai mult de sistemul de apartheid din Africa de Sud. “Discriminarea perceptibilă la nivelul serviciilor, bugetelor şi accesului la resurse naturale între două comunităţi aflate pe acelaşi teritoriu constituie o încălcare clară a principiului egalităţii, care aminteşte din multe puncte de vedere şi din ce în ce mai clar de regimul de apartheid aplicat în trecut în Africa de Sud”, se arată şi într-un raportul al unei organizaţii israeliene pentru apărarea drepturilor omului. Raportul publicat cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la semnarea Declaraţiei universale a drepturilor omului, evidenţiază faptul că cei 2,3 milioane de palestinieni din Cisiordania sînt supuşi legii militare israeliene, în timp ce vecinii lor, circa 250.000 de colonişti evrei, respectă legislaţia civilă din Israel. În timp ce coloniştii dispun de o reţea rutieră modernă, rezervată vehiculelor israeliene, palestinienii sînt nevoiţi să folosească drumuri periculoase, adaugă raportul, afirmând că Israelul impune restricţii severe pentru construcţiile din aglomerările palestiniene, unde nu investeşte în dezvoltarea infrastructurii. Documentul citează statistici ONU, conform cărora 65% din drumurile de acces către principalele 18 aglomerări palestiniene din Cisiordania sînt blocate sau controlate de baraje militare israeliene. ONU afirmă că dreptul la liberă circulaţie este restricţionat în Cisiordania de peste 600 de baraje rutiere. Asociaţia israeliană pentru drepturi civile îşi exprimă regretul şi faţă de efectele economice ale blocadei impuse de Israel asupra Fîşiei Gaza din iunie 2007, cînd controlul asupra acestui teritoriu a fost preluat de Hamas.

Sînt aşteptate din partea Israelului noi gesturi de bunăvoinţă pentru reluarea negocierilor de pace cu palestinienii. Deja o comisie specială a guvernului israelian a aprobat duminică punerea în libertate a 250 de deţinuţi palestinieni, cu ocazia sărbătorii musulmane al-Adha care începe azi. Decizia a fost luată cu o majoritate covîrşitoare, doar doi dintre membrii comisiei, ministrul pentru Securitate Internă Avi Dichter şi ministrul Comerţului şi Industriei, Eli Yishai, pronunţîndu-se împotrivă. Lista celor 250 de deţinuţi va fi publicată pe Internet pentru a permite eventuala contestare a numelor aflate pe ea. Aceste eliberări au fost promise de premierul interimar israelian, Ehud Olmert, cu ocazia unei recente întîlniri cu preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene, Mahmud Abbas. Niciunul dintre deţinuţi nu face parte din gruparea islamistă Hamas care deţine controlul asupra Fîşiei Gaza. În luna august a anului trecut, Israelul a mai eliberat un grup de 198 de deţinuţi. În prezent, în închisorile din Israel se află aproximativ 11.000 de palestinieni.

Ehud Olmert a criticat duminică şi atacurile coloniştilor evrei împotriva palestinienilor din Hebron în Cisiordania, calificîndu-le drept „pogromuri”. „În calitatea de evreu, mi-e ruşine de scenele în care coloniştii au deschis focul asupra arabilor nevinovaţi la Hebron. Astfel de acte pot fi calificate doar ca pogromuri”, a declarat premierul interimar.