Noua guvernare a R. Moldova nu are planuri de a se uni cu România, de a părăsi Comunitatea Statelor Independente sau de a se alătura NATO, a declarat liderul Parlamentului de la Chişinău şi preşedintele interimar al statului, Mihai Ghimpu. Acesta a respins acuzaţiile potrivit cărora intenţionează să unească R. Moldova cu România. ”Trebuie acceptată ideea că, în pofida faptului că sîntem fraţi, există două state separate şi ţine de conducerea fiecăruia să decidă ce ar trebui făcut pentru binele cetăţenilor”, a afirmat preşedintele Parlamentului. ”Vreau ca ţara mea să aibă un nivel de trai mai bun, pentru a ne integra în UE, alături de România”, a adăugat el. ”Dilema cu privire la ce alianţă să ne alăturăm - NATO sau CSI - nu este principala prioritate a coaliţiei aflate la putere, Alianţa pentru Integrare Europeană”, a precizat Ghimpu.

Autorităţile de la Chişinău fac eforturi pentru a organiza, în octombrie, summit-ul CSI la Chişinău. În privinţa integrării în NATO, Ghimpu a declarat că ”NATO nu reprezintă prioritatea principală pentru Parlament şi nu se aşteaptă ca R. Moldova să adere la alianţa militară”. El a explicat că NATO nu a adresat o invitaţie R. Moldova, ţinînd cont de problema legată de integritatea teritorială a ţării. Ghimpu a precizat că unul din primele sale decrete emise în calitate de preşedinte interimar va anula regimul de vize cu România, introdus de Guvernul precedent. ”Această decizie contravine rezoluţiei parlamentare potrivit căreia cetăţenii din UE nu au nevoie de vize, inclusiv România în calitate de stat membru”, a precizat Ghimpu, adăugînd că este încrezător că grupurile etnice din R. Moldova vor fi mulţumite de decizia de anulare a vizelor.

Agenţii de poliţie moldoveni continuă să utilizeze tortura

Agenţii de poliţie moldoveni aplică tortura pentru a obţine mărturii, iar autorităţile moldovene nu iau suficiente măsuri de protecţie împotriva torturii, susţine raportorul special ONU, Manfred Nowac, într-un raport oficial. Lipsa de independenţă a judecătorilor, libertatea prea mare de acţiune a procurorilor, numărul insuficient al avocaţilor profesionişti, ameninţările poliţiei şi ale autorităţilor penitenciare facilitează ineficienţa mecanismelor de protecţie împotriva torturii în R. Moldova, susţine raportorul special ONU. ”Reprezentanţii Guvernului au fost foarte cooperanţi şi au promis să aplice imediat recomandările, dar, din păcate, nu am remarcat schimbări după vizita anterioară. Mecanismul naţional de prevenire a torturii nu funcţionează mai bine decît funcţiona cu un an în urmă. Legea cu privire la acest mecanism este foarte ambiguă”, precizează Nowak.

Potrivit oficialului ONU, ”evenimentele din 6, 7 şi 8 aprilie 2009 sînt un pas considerabil înapoi în domeniul respectării drepturilor omului în R. Moldova. De aceea este important ca toate încălcările care au avut loc atunci să fie cercetate de organele competente, pentru reabilitarea şi compensarea prejudiciilor aduse victimelor şi pentru pedepsirea persoanelor vinovate”. Întrebat unde se înregistrează cele mai frecvente cazuri de tortură în R. Moldova, raportorul special ONU a declarat că astfel de incidente au loc mai puţin în centrele de detenţie şi mai mult în secţiile de poliţie. De altfel, Nowak a denunţat şi condiţiile grele din penitenciare şi din spitalele de psihiatrie, traficul de femei şi corupţia din sistemul de justiţie.