Rectorul Universităţii \"Babeş-Bolyai\", Andrei Marga, consideră că prin Legea educaţiei învăţământul devine \"anexa unor partide şi firme\", astfel încât \"va trebui eliberat\" de o guvernare responsabilă care să promoveze \"o legislaţie capabilă să repună în mişcare energiile considerabile ale ţării\". Potrivit unui comunicat de presă transmis, vineri, de Andrei Marga, Legea educaţiei \"rămâne cu carenţele grave\" care s-au observat de către profesori, studenţi, părinţi, sindicate. \"Legea educaţiei, adoptată în mod neconstituţional, rămâne cu carenţele grave care s-au observat de către profesori, studenţi, părinţi, sindicate. Prin această lege, învăţământul devine anexa unor partide şi firme (uneori, chiar firme ale autorilor legii), încât va trebui eliberat. O guvernare responsabilă va schimba fără întârziere această lege care, între altele, are nevoie de peste 50 de metodologii de aplicare, ce vor aduce o birocratizare sufocantă în educaţie, şi va promova o legislaţie care să repună în mişcare energiile considerabile ale ţării\", se arată în documentul citat. Rectorul UBB a precizat că actul normativ \"a întrunit cele mai vaste obiecţii întemeiate în societatea românească\" şi este respins de \"toate forţele sănătoase din societate\". \"Este limpede că nu ies legi valide din frustrările unor persoane sau grupuri! Este o lege care - aşa cum se va sesiza în săptămânile următoare - aplică învăţământului concepţii psihopedagogice şi organizări depăşite, caduce. România are nevoie de altceva, de o legislaţie efectiv modernă a educaţiei, care să o ataşeze lumii civilizate. Din aceste raţiuni, care pot fi detaliate până în amănunt, această lege a educaţiei va fi înlocuită de îndată ce o altă majoritate parlamentară şi o guvernare nouă intră în rol\", a subliniat Andrei Marga, adăugând că „o reformă chibzuită a educaţiei este indispensabilă, dar legea de faţă nu o poate face şi nu este o lege de reformă. Prin ceea ce este pozitiv în ea, legea plagiază măsurile luate în 1996-2000 (curriculum la dispoziţia şcolii, finanţare per capita, răspunderea publică şi ierarhizarea instituţiilor, descentralizare, depolitizare, abolirea criteriului vechimii în acces la posturi, măsurile anticorupţie, concurs pentru funcţiile de decan şi rector etc.), la care adaugă o viziune depăşită şi o voinţă de politizare anacronică\". În opinia acestuia, România etalează în prezent nepriceperea legislativă, lipsa de cultură a administraţiei, îşi distruge resurse importante şi se izolează, \"devenind tot mai mult o piaţă pentru produse mult mai competitive\".