Noua legislaţie privind sistemul de urgenţă, sub semnul întrebării

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Noua legislaţie privind sistemul de urgenţă, sub semnul întrebării

Sănătate 10 Ianuarie 2012 / 00:00 408 accesări

Subsecretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, dr. Raed Arafat, a declarat că actuala legislaţie permite competiţia între sistemul public şi cel privat în serviciile de urgenţă cu anumite condiţii. Potrivit oficialului, aceste condiţii sunt bine reglementate în legislaţia actuală şi au fost validate de Curtea de Apel şi Curtea Constituţională în urma unor sesizări care priveau lipsa sistemului concurenţial în sistemul de urgenţă. Dr. Arafat a susţinut că mărul discordiei în ceea ce priveşte sistemul de urgenţă este eliminarea monopolului în domeniu. „Sistemul de urgenţă nu are monopol pentru că acesta ar însemna să nu permită nimănui altcineva să facă aceeaşi activitate. Legislaţia actuală permite să se facă activitate de urgenţă cu o mică diferenţă pe fonduri diferite, permiţând totuşi sistemului privat comercial să intre şi el în fonduri publice pentru anumite activităţi cum ar fi consultaţiile de urgenţă la domiciliu şi transport sanitar”, a explicat dr. Arafat. Noua propunere legislativă anulează integral diferenţele între sectorul public şi privat în domeniul urgenţei şi le pune pe picior de egalitate pe bază de concurenţă comercială, a adăugat acesta. El a menţionat că se creează premisa dreptului de acces la fondurile publice al sectorului comercial în competiţie cu sectorul public în acordarea asistenţei medicale de urgenţă în cadrul urgenţelor grave şi nu numai la consultaţii şi transport. Dr. Arafat spune că se ridică foarte multe semne de întrebare în ceea ce priveşte împărţirea fondurilor, care nu vor creşte, şi a principiilor după care vor fi repartizate acestea. „Dacă luăm în considerare că numai în ultimii doi ani la nivelul serviciilor realizate în Bucureşti-Ilfov decontarea acestora la ambulanţă nu s-a făcut în totalitate şi totuşi serviciile au funcţionat, lucru care se întâmplă şi în ţară, ce se va întâmpla prin introducerea acestui nou proiect? Cum se vor confrunta serviciile comerciale cu situaţiile de a nu putea fi plătite din lipsă de fonduri, ce se va întâmpla cu serviciile publice care automat vor pierde finanţare. Pe ce parcurs de timp se vor diminua semnificativ serviciile publice aşa cum s-a întâmplat şi în alte ţări?”, a completat oficialul. O altă problemă pe care responsabilul sanitar o adus-o în discuţie este aceea a rolului serviciilor publice de urgenţă în cadrul calamităţilor şi catastrofelor. În prezent, aceste servicii sunt foarte bine integrate şi consolidate şi includ unităţile de primire urgenţe, SMURD-ul, colaborarea cu structurile ISU şi serviciile judeţene şi municipiului Bucureşti pentru ambulanţă. „Consider că dezbaterile sunt foarte importante pe toate palierele şi ele trebuie să fie extrem de tehnice şi nu politice. Să se prezinte argumente care să fie cântărite pentru o decizie corectă pentru omul de rând, beneficiarul, şi în cazul de urgenţă individuală, dar mai ales de calamitate”, a afirmat Arafat.



12