Catedrala Bagrati şi mănăstirea Gelati din Georgia au fost înscrise de Comitetul UNESCO pentru Patrimoniul Mondial, întrunit la Brasilia, în perioada 25 iulie - 3 august, pe lista patrimoniului în pericol. Simboluri ale arhitecturii medievale din Georgia, catedrala Bagrati se află în oraşul Kuitasi din regiunea Imereti, în timp ce complexul monastic Gelati se află în apropierea aceluiaşi oraş. Comitetul şi-a exprimat marea îngrijorare faţă de proiectul de reconstrucţie a acestor situri, aflat în desfăşurare, fără să fi fost avizat de UNESCO şi a criticat intervenţiile ireversibile care s-au efectuat deja, cerând suspendarea acestui proiect.

Catedrala Bagrati, construită în 1003, de Bagrat al III-lea, primul rege al Georgiei unificate, a fost înscrisă pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 1994, precum şi mănăstirea Gelati, bogată în mozaicuri şi picturi murale, ale cărei corpuri principale au fost ridicate din secolul al XII-lea până în secolul al XVII-lea. Miercuri, la convenţia de la Brasilia, Comitetul UNESCO a mai decis înscrierea în lista siturilor în pericol a mormintelor regilor Buganda de la Kasubi, Uganda. În martie 2010, un incendiu a distrus aproape complet clădirea Muzibu Azaala Mpanga, principala structură a sitului, ce include patru morminte regale Buganda. Situl, un exemplu al stilului arhitectural dezvoltat în timpul imperiului Buganda, din secolul al Xlll-lea, va fi restaurat. În prezent, lista patrimoniului în pericol cuprinde 33 de situri culturale sau naturale, care fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO şi care prezintă riscuri iminente de degradare sau de distrugere şi au suferit pagube importante.

În prezent, Lista Patrimoniului Mondial UNESCO numără 890 de situri de valoare universală excepţională, între care 689 sunt culturale, 176 naturale şi 25 mixte, aflate în 148 de ţări. Biserica Învierii de la Mănăstirea Suceviţa se află, din nou, printre siturile propuse în 2010 pentru includerea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, propunerea României urmând să fie analizată alături de alte 40 de situri culturale şi naturale la convenţia care se încheie pe 3 august. Din România, pe Lista UNESCO se află deja Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (inclusă în 1991), bisericile din nordul Moldovei (1993), ansamblul de sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999), Mănăstirea Horezu (1993), cetăţile dacice de la Orăştie (1999), bisericile maramureşene din lemn (1999) şi centrul istoric al oraşului Sighişoara (1999).