Noua reglementare în protecţia mediului va da liber la abuzuri?

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Noua reglementare în protecţia mediului va da liber la abuzuri?

Politică 07 Noiembrie 2008 / 00:00 462 accesări

Asociaţiile de protecţia mediului s-au arătat îngrijorate că noua reglementare propusă pentru acest domeniu, care elimină obligativitatea ca persoanele care fac evaluări de impact asupra mediului să fie atestate de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD), ar putea încuraja abuzurile. Lărgirea categoriei de persoane care pot face evaluări privind impactul unui proiect asupra mediului în vederea obţinerii autorizaţiei de mediu, precum şi responsabilizarea doar a titularului de proiect vor deschide calea unor abuzuri majore. Drept urmare, mediul, ariile protejate sau habitatele vor avea de suferit, au spus, ieri, cei mai mulţi dintre reprezentanţii asociaţiilor de protecţie a mediului prezenţi la dezbaterea publică, organizată de minister, referitoare la proiectul de ordonanţă de urgenţă care ar urma să legifereze domeniul mediului. În noul act normativ se propune ca orice persoană fizică sau juridică să poată întocmi evaluări de impact asupra mediului, reprezentanţii MMDD motivînd că au decis aceasta după ce ministerul a primit o notificare de la Comisia Europeană (CE). Reprezentaţii CE atrăgeau atenţia că România nu transpune în mod corect acquis-ul comunitar în ce priveşte directiva privind impactul asupra mediului. CE s-a autosesizat pornind de la faptul că, în prezent, Ministerul Mediului este instituţia care avizează şi certifică experţii de mediu. Reprezentanţii asociaţiilor de protecţia mediului au cerut ca în ordonanţa de urgenţă să fie introdus un paragraf referitor la necesitatea înfiinţării unei organizaţii profesionale (asemenea Colegiului Medicilor, Baroului, Ordinului arhitecţilor etc.) care să autorizeze, în urma unor examene, persoanele competente şi avizate în probleme de mediu. Astfel, ar putea fi preîntîmpinată distrugerea unor zone, care în prezent sînt arii protejate, ca urmare a unor interese imobiliare, aşa cum s-a întîmplat, de exemplu, cu pădurile Corbeanca, Cernica şi Băneasa. O altă sesizare din partea Bruxelles-ului făcea referire la modalitatea de transpunere în legislaţia românească a directivei privind habitatele.



12