Mai multe atacuri au zguduit, marţi, capitala irakiană, provocînd moartea a 65 persoane şi rănirea altor 60. Două maşini-capcană au explodat, marţi, în apropiere de Universitatea al-Mustansiriya din estul Bagdadului. Într-un incident separat, într-un cartier din nordul Bagdadului, zece persoane au fost ucise, iar alte şapte au fost rănite. Naţiunile Unite au anunţat că peste 34.000 de civili au murit în 2006 în urma violenţelor din Irak, chiar dacă numărul victimelor a scăzut uşor în ultimele două luni. Aceste cifre sînt mult mai ridicate decît orice alte statistici emise de oficialii guvernamentali irakieni. Guvernul de la Bagdad a şi calificat ultimul raport realizat de Naţiunile Unite drept foarte exagerat şi a interzis oficialilor irakieni să facă publice datele.

Seria de violenţe din Irak justifică o schimbare în strategia militară adoptată pînă acum de Statele Unite. Însă aceasta pare a fi venit prea tîrziu pentru a mai cu adevărat eficace. "Suplimentarea efectivelor militare americane din Irak nu lasă alte opţiuni, iar timpul se scurge în defavoarea Statelor Unite în ceea ce priveşte stabilizarea situaţiei din Irak", a declarat generalul american Ray Odierno, gîndindu-se inclusiv la presiunea exercitată de opinia publică americană. Oficialul american s-a referit şi la revizuirea rezoluţiei Naţiunilor Unite privind prezenţa forţelor multinaţionale în Irak. Este vorba despre posibilele limitări de autoritate ce ar putea fi impuse dacă rezoluţia este prelungită din nou. Rezoluţia 1.723 a Consiliului de Securitate expiră la 31 decembrie 2007.

Comandantul trupelor terestre ale Statelor Unite în Irak vrea să acorde Guvernului de la Bagdad prezumţia de bună-credinţă în ceea ce priveşte anihilarea miliţiilor şiite. Însă, potrivit generalului Odierno, efortul de a-i înfrînge pe extremişti nu va fi doar unul militar. Acesta consideră că o proporţie însemnată dintre miliţii va fi integrată în cadrul procesului de reconciliere din Irak. O evaluare a Pentagonului despre situaţia securităţii din Irak dată publicităţii în luna decembrie numeşte miliţiile şiite ale clericului şiit Moqtada al-Sadr, respectiv Armata lui Mehdi, ca fiind cea mai mare ameninţare la adresa securităţii Irakului. Citînd participarea clericului în procesul politic, generalul Odierno a precizat că Moqtada al-Sadr nu este principalul pilon în eforturile irakiano-americane de a-i combate pe extremişti.

Noua strategie, care prevede securizarea capitalei irakiene, va dura cel puţin şase luni şi, cel mai probabil, constituie ultima şansa acordată Guvernului instabil de la Bagdad. Operaţiunile de securizare a capitalei vor începe săptămîna următoare şi probabil vor dura aproximativ şapte luni. Premierul Nuri al-Maliki şi preşedintele Bush au anunţat mobilizarea a mii de militari irakieni şi americani, ce vor avea misiunea combaterii violenţelor interconfesionale din capitala irakiană. O operaţiune similară declanşată în vară tot la Bagdad a eşuat din cauza efectivelor insuficiente şi pe fondul intervenţiilor politice în favoarea miliţiilor şiite. Comandanţii americani şi minoritatea sunnită din Irak insistă însă ca actuala operaţiune să vizeze nu doar grupurile armate sunnite, ci şi rebelii loiali liderilor şiiţi, în special Armata lui Mehdi, suspectată de asasinate cu tentă confesională.

Sprijin al lumii arabe pentru stabilizarea Irakului

Secretarul de Stat american a discutat cu liderii saudiţi problema irakiană, relaţiile tensionate dintre Iran şi Statele Unite şi Naţiunile Unite. Condoleezza Rice a avut, ieri, convorbiri cu regele Abdullah al Arabiei Saudite. Ministrul saudit al Afacerilor Externe, Saud al-Faisal a precizat că statele arabe sînt alături de Statele Unite în efortul de stabilizare al Irakului, dar a accentuat că problemele cu care se confruntă Guvernul de la Bagdad nu pot fi rezolvate fără contribuţia irakienilor înşişi. Şi şeful diplomaţiei egiptene, Ahmed Aboul Gheit a anunţat la rîndul său, luni, la o conferinţa de presă comună cu secretarul american de Stat că ţara sa sprijină planul Bush pentru Irak.