SUA şi-au prezentat, ieri, strategia antidrog pentru anul 2013, ce conţine priorităţile preşedintelui Barack Obama în acest domeniu, pentru cel de-al doilea mandat al său, măsurile cele mai importante fiind sporirea fondurilor şi accesul la programe de prevenţie şi tratament, astfel încât la orizontul anului 2020, un număr de 60 de milioane de persoane să poată beneficia de acestea, în urma reformei sistemului medical. Documentul, ce a fost prezentat în premieră la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore, statul Maryland, propune ca ”politicile antidrog să se bazeze pe ştiinţă şi nu pe politică, întrucât problematica drogurilor nu ţine doar de infracţionalitate, ci este şi o chestiune de sănătate publică”. ”Nu putem rezolva această problemă nici prin arestări şi nici prin legalizarea drogurilor”, afirmă Gil Kerlikowske, director al Office of National Drug Control Policy.

În anul 2011, dintre cele 21,6 milioane de americani cu vârste de peste 12 ani care au avut nevoie de asistenţă din cauza consumului de alcool sau droguri ilicite, numai 2,3 milioane au beneficiat de tratament. Documentul de 104 pagini pune accentul pe prevenţie şi pe politicile de combatere inteligentă a criminalităţii cauzate de consumul de droguri, propunând în acest sens ca infractorii non-violenţi să urmeze programe de tratament, în loc să fie trimişi în închisoare. Se pune accentul şi pe necesitatea continuării cooperării în lupta antidrog cu Mexicul şi cu alte state din America Centrală. În text se mai subliniază necesitatea combaterii abuzului de medicamente prescrise pe reţetă, inclusiv analgezice, multe dintre acestea conţinând opiacee care creează dependenţă, cum ar fi codeina, metadona, hidrocodona sau oxycontinul. În anul 2010, peste 38.300 de americani au murit ca urmare a unor supradoze de astfel de medicamente. În plus, pentru unii dependenţi de droguri, consumul acestora începe cu opioidele procurate pe bază de prescripţie medicală.