Numărul de confruntări armate din regiunea ucraineană Donbas s-a redus ușor, a anunțat, într-un interviu publicat ieri de cotidianul german „Die Welt”, secretarul general al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), Jens Stoltenberg. Acesta a subliniat că în estul Ucrainei se află în continuare militari ruși, care îi ajută pe separatiști. Se fac eforturi intense pentru ajutarea forțelor armate ale Ucrainei. Ele vor lua parte, în acest an, la 11 exerciții militare internaționale, după cum a anunțat, în cadrul unei conferințe de presă, ministrul adjunct al Apărării din Ucraina, Victoria Kușnir. Șapte dintre exerciții se vor desfășura pe teritoriul altor țări, iar alte patru pe teritoriul Ucrainei. Aceste exerciții vor fi etapa finală din procesul de pregătire a trupelor ucrainene pentru implementarea activă a standardelor țărilor membre ale NATO. Cele mai mari exerciții vor fi cele ucraineano-americane ale forțelor maritime Sea Breeze și ale forțelor terestre Rapid Trident, care se vor desfășura în Ucraina, iar în afara acestei țări se vor desfășura exercițiile militar-maritime Trident Juncture.

            Pentru desfășurarea exercițiilor comune pe teritoriul Ucrainei este necesar acordul din partea Radei Supreme. Un proiect de lege corespunzător este înaintat Parlamentului de către președintele țării. Se înlătură însă repede orice ostacole birocratice din calea cooperării. Elaborarea unei noi strategii în relația cu Rusia va deveni unul dintre subiectele-cheie în timpul reuniunii UE la nivel de miniștri ai Afacerilor Externe, programată pentru 19 ianuarie. Potrivit unor surse de informație ale cotidianului rus „Kommersant“ din structurile UE, majoritatea membrilor comunității se pronunță pentru depășirea confruntării cu Rusia, însă căile pentru aceasta sunt văzute diferit în UE. Tabăra mai prietenoasă față de Moscova se pronunță pentru o apropiere de Uniunea Economică Eurasiatică, în timp ce tabăra mai precaută pentru o cooperare restrânsă în domenii de interes reciproc. Alegerea finală ar putea depinde de evoluția situației din Ucraina. Luni, șeful diplomației letone, Edgars Rinkevics, a efectuat o vizită la Moscova, pentru consultări cu omologul său rus, Serghei Lavrov. Vizita are o importanță specială, deoarece de la 1 ianuarie Letonia a preluat președinția Consiliului UE.

            Criza din relațiile dintre Rusia și UE va fi subiectul-cheie în timpul reuniunii ministeriale din 19 ianuarie, de la Bruxelles, la finalul căreia miniștrii europeni speră să elaboreze o nouă strategie în relația cu Rusia. Elaborarea unei strategii comune nu va fi un lucru ușor. Primul care a vorbit despre o apropiere de UEE ca despre o cale de detensionare a situației din Ucraina și de modificare a tendinței negative în relațiile cu Moscova a fost, la sfârșitul anului trecut, ministrul german al Afacerilor Externe, Frank-Walter Steinmeier. Poziția Germaniei este susținută de Franța, Italia, Spania, Austria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Grecia și o serie de alte țări.

            Din a doua tabără fac parte republicile baltice, Polonia, Marea Britanie și alți câțiva membri ai UE, care tratează cu precauție acțiunile Moscovei și consideră apropierea de UEE una contraproductivă în această etapă. „Aceste țări sunt de părere că restabilirea încrederii trebuie să se facă pe calea consolidării cooperării practice în domenii de interes reciproc: de exemplu, în domeniul luptei împotriva terorismului și traficului de droguri”, a explicat o sursă europeană pentru publicația rusească „Kommersant”.

            Dacă la finalul reuniunii din 19 ianuarie vor fi formulate propuneri concrete și summitul UE le va aproba la 12 februarie, șefa diplomației europene, Federica Mogherini, le va aduce la cunoștința Moscovei. O vizită a Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate este programată să aibă loc în februarie. Alegerea uneia sau alteia dintre cele două strategii ale UE în relația cu Moscova, la fel ca și soarta sancțiunilor adoptate împotriva Rusiei, va depinde în mare măsură de evoluția situației din sud-estul Ucrainei. Guvernul polonez a început de duminică repatrierea a aproape 200 de persoane de origine poloneză din estul Ucrainei, devastat de nouă luni de confruntări armate între forţele ucrainene şi separatişti pro-ruşi. „Evacuarea acestor persoane din regiunea Doneţk a intrat într-o fază decisivă. Convoiul a fost protejat de către armata ucraineană. Toate aceste persoane se află de-acum la un hotel din Harkov, oraş aflat sub autoritatea Guvernului ucrainean. În prezent, pregătim documentele necesare pentru călătoria lor”, a declarat Konrad Pawlik, purtător de cuvânt al Ministerului polonez al Afacerilor Externe. Aceste persoane de origine poloneză, în principal familii cu copii şi care trăiesc în zone aflate sub controlul separatiştilor pro-ruşi, urmează să ajungă în Polonia în zilele următoare. Contactate de AFP, autorităţile de la Harkov nu au dorit să comenteze această informaţie. Conflictul din estul Ucrainei s-a soldat cu peste 4.700 de morţi, începând din aprilie 2014.

ALȚII SUNT MEREU DE VINĂ Fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov consideră că extinderea frontierelor NATO spre Est a destabilizat securitatea în Europa, într-un interviu acordat la sfârșitul săptămânii trecute publicației „Der Spiegel”. „Extinderea blocului nord-atlantic spre Răsărit a distrus structura securității europene, stipulată în Actul final de la Helsinki din 1975. Aceasta este o întoarcere cu 180 de grade de la Charta de la Paris din 1990, care a pus capăt războiului rece”, a declarat ultimul președinte al URSS. Acesta constată „o pierdere catastrofală a încrederii în relațiile dintre Rusia și Occident. În cazul în care, în actualele condiții tensionate, cineva își va pierde cumpătul, nu vom supraviețui în anii următori”, a avertizat Gorbaciov.

            Întrebat dacă un război de amploare ar putea izbucni din nou în Europa, fostul lider sovietic a răspuns: „Nici prin cap nu ar trebui să ne treacă așa ceva. Un astfel de război s-ar transforma în mod inevitabil într-un conflict nuclear”. Fostul lider al URSS consideră inoportună excluderea Rusiei din G8. „A fost o greșeală excluderea Rusiei din G8. Aceasta amintește de o vendettă și nu duce nicăieri. Sancțiunile nu pot fi un instrument dacă ne dorim să menținem relații exemplare”, a afirmat Mihail Gorbaciov, amintind de nivelul de cooperare între Moscova și Berlin din anii 1990 și 2000. „După căderea zidului, Rusia și Germania au făcut pași importanți pentru îmbunătățirea relațiilor. În niciun caz, acestea nu ar trebui distruse”, a pledat el, opinând că, în prezent, în Germania s-ar părea că a început un concurs „cine va acționa mai dur față de Rusia“.

            În finalul interviului, Mihail Gorbaciov invită țările europene, în special Germania, să restabilească vechile relații cu Rusia, care s-au deteriorat din cauza rolului Moscovei în criza ucraineană. Acesta a criticat, din nou, regimul lui Vladimir Putin pentru autoritarism și corupție, exprimându-și speranța în renașterea țării: „În țară a apărut o nouă generație, care a crescut în condiții total diferite de cele din perioada sovietică. Este imposibil să întorci timpul înapoi”.

O VIZITĂ... ORIGINALĂ Și cunoscutul investitor și filantrop american George Soros se arată interesat de zonă. Acesta s-a aflat, ieri, la Kiev și urmează să aibă o întâlnire cu parlamentari ucraineni, a relatat postul de televiziune Kanal 5, potrivit căruia miliardarul s-a oprit într-unul din hotelurile de cinci stele din capitala Ucrainei. Sosirea sa la Kiev a fost anunțată anterior de Anna Gopko, președintele Comisiei pentru afaceri internaționale din Rada Supremă, Parlamentul unicameral ucrainean, pe pagina sa de Facebook. „Are idei originale despre rolul și misiunea Ucrainei în lume”, scrie aceasta, în condițiile în care presa ucraineană oferă cu zgârcenie informații despre prezența sa în Ucraina.

            Printre problemele pe care parlamentarii ucraineni anticipau că George Soros le va aborda la întâlnirea cu ei figurează punerea în practică a unor reforme reale, sprijinul financiar pentru Ucraina, chestiunea estului separatist al țării, combaterea corupției în mod real pentru ca banii contribuabililor europeni și americani să nu fie delapidați. Ultima oară, George Soros a fost la Kiev în toamna anului 2014, într-o vizită care a fost de asemenea puțin mediatizată. Atunci s-a întâlnit cu reprezentanți ai autorităților și cercurilor de afaceri, promițând să găsească fonduri pentru reconstrucția Donbasului, zona minieră ce include regiunile pro-ruse Donețk și Lugansk, teatrul unui conflict sângeros între armata ucraineană și insurgenți înarmați pro-ruși. Într-un recent articol intitulat „Noua politică de salvare a Ucrainei”, George Soros consideră că Europa ar trebui să asigure Ucrainei un nou pachet de ajutor financiar în valoare de 50 miliarde de dolari sau chiar mai mult.

            La Kiev era așteptată de asemenea și Anne Brasseur, președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), cu care autoritățile ucrainene doresc să discute despre problema eliberării deputatei ucrainene Nadejda Savcenko, aflată în custodia justiției ruse, după ce a fost răpită de pe teritoriul Ucrainei de rebeli pro-ruși și predată Moscovei.