SPRIJIN PENTRU CEI CORECŢI Ieri trebuie să fi fost o zi tare interesantă în plenul Camerei Deputaţilor, unde s-a votat una dintre cele mai controversate legi din ultimii ani, cea a insolvenţei. Legea a trecut, cu 212 voturi „pentru“, 111 „împotrivă“ şi 8 abţineri, dar nu asta a fost partea importantă, ci scandalul pe noul Cod dintre grupurile politice şi, mai ales, motivele şi explicaţiile fiecărei părţi. Şedinţa a început într-o notă cât de cât normală, cu o declaraţie plină de tehnicalităţi a ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc: „Proiectul insolvenţei este un important pas înainte şi vine în sprijinul mediului de afaceri, oferind instrumente mai eficiente de recuperare a creanţelor şi soluţii de prevenire a abuzurilor debitorilor şi/sau creditorilor“. Traducem acum în limba română - procedurile de insolvenţă nu mai pot fi folosite drept refugiu în faţa creditorilor. Ba mai mult, managerii (a se citi „afaceriştii“) care se fac vinovaţi de intrarea în incapacitate de plată şi care şi-au devalizat conturile vor trebui să achite creanţele din propriul buzunar. În plus, noua procedură le oferă creditorilor mai multă protecţie, prin scurtarea paşilor birocratici iniţiali. „Completarea cadrului normativ cu reglementări în domenii ce nu au fost abordate până acum (insolvenţa grupurilor de societăţi, spre exemplu) s-a aliniat obiectivului nostru general de îmbunătăţire a prevederilor legale. Un alt scop a fost consolidarea protecţiei creditorilor, care au acum mai multe şanse să-şi recupereze banii. De cealaltă parte, durata procedurii de insolvenţă a fost scurtată (de la 36 la 12 luni), fapt care sporeşte semnificativ şansele de reorganizare ale firmelor cu probleme“, a completat Cazanciuc. La rândul său, în stilu-i mereu plastic, premierul Victor Ponta a făcut un rezumat al noului Cod al Insolvenţei: „Ideea este să îi sprijinim pe cei corecţi, care plătesc taxe şi salarii şi care muncesc în fiecare zi, şi să avem o lege prin care să-i combatem pe „băieţii deştepţi“ care au înţeles că mai bine cumperi televiziuni şi politicieni decât să plăteşti taxe. Cred că e un pas foarte important“. El a adăugat că, din păcate, „firmele care nu îşi achită taxele au creat impresia că fraierii sunt corecţi, iar deştepţii intră în insolvenţă“.

INEPŢII DIN OPOZIŢIE După cum spuneam, însă, la început, scandalul politic a fost, de departe, highlight-ul zilei. Primii care au ţinut morţiş să se facă remarcaţi au fost cei de la PNL, care s-au retras din şedinţă şi au atacat noua lege cu... inepţii. O fi o nouă strategie, descoperită în timpul somnului de către liderul lor, cine ştie. Nu vă putem priva de un pic de amuzament, aşa că cităm: „Legea încalcă grav dreptul la apărare al celor care trebuie să plătească pentru a vedea dacă sunt parte într-o procedură“ (?!?). Şi încă una: „Angajaţii societăţilor mari cu probleme vor trebui să se roage la Dumnezeu pentru ca distribuitorii de gaze şi electricitate să aibă grijă de ei“ (?!?). No comment. Şi mai amuzanţi au fost cei de la PDL, care, după ce s-au retras din şedinţă, au oferit un spectacol de-o ipocrizie extremă, plângându-se că legea a fost votată în prea mare grabă. Atenţie, este vorba de un proiect care a intrat în dezbatere publică în toamna anului trecut şi care a fost şlefuit după consultări ample cu mediul de afaceri. Păi, dacă asta a fost grabă, ce să mai zicem de majorarea TVA de la 19 la 24%, din 2010, operată peste noapte de Boc & Co., la recomandarea „celui mai bun ministru de Finanţe din UE“, Gheorghe Ialomiţianu? Dacă Insolvenţa adoptată în aproape şase luni este „grabă“, cred că ne-ar trebui un cuvânt nou în DEX pentru TVA majorată în nici 24 de ore.

IPOCRIZIE PORTOCALIE La final, discursul „opoziţiei“ (cu ghilimele, da) a căpătat note tragicomice, fiind atacată lipsa prevederilor referitoare la falimentul persoanelor fizice. Subiectul e unul sensibil. Personal, am criticat în mai multe rânduri abordarea Fondului Monetar Internaţional în această privinţă. Chiar şi atitudinea Guvernului este una greşită, motivele invocate pentru lipsa unei asemenea legi fiind protecţia băncilor şi spiritul inventiv al românilor (inventivitate într-ale furatului, evident). Şi totuşi, România este singura ţară din UE în care persoanele fizice sunt lipsite de protecţie în faţa creditorilor. Culmea este că în Ungaria, ţară cu o rată a creditelor neperformante similară cu a noastră, acelaşi FMI a recomandat implementarea falimentului personal. Ideea este că eu, ca plătitor de taxe, pot critica Guvernul şi FMI. Cei de la PDL, însă, n-ar trebui să deschidă gura şi să vorbească despre „dezavantajarea persoanelor fizice“, în condiţiile în care incompetenţa guvernării lor ne-a băgat într-o austeritate extrem de dureroasă, ale cărei efecte le vom resimţi încă mult timp. Dacă aş fi de la PDL, m-aş limita la declaraţii despre vreme şi despre cum e să fii un partid viu, dar totuşi mort.

Oamenii obişnuiţi nu mai plătesc salvarea băncilor falimentare

Că tot vorbim despre insolvenţă, o veste foarte bună a venit ieri de la Parlamentul European, unde s-au votat trei mari proiecte legislative legate de falimentul bancar. De acum înainte, băncile care intră în incapacitate de plată nu vor mai putea apela la „bail out“ (salvare din partea statului, pe banii contribuabililor), ci vor trebui să folosească metoda „bail in“ (restructurare şi recapitalizare pe banii acţionarilor). Mai exact, două dintre cele trei legi aprobate de PE au în vedere restructurarea şi falimentarea băncilor cu probleme, iar cea de-a treia se asigură că băncile şi nu contribuabilii vor garanta depozitele mai mici de 100.000 euro, în caz de faliment. Noile legi au fost iniţiate de PE după ce, în perioada crizei economice, multe pierderi ale băncilor au fost transferate către contribuabili, lăsând valoarea instituţiilor de credit aproape intactă. În plus, statele din uniunea bancară (adică toate ţările din zona euro şi cele care vor opta să li se alăture) vor împărţi un fond comun, finanţat de bănci, în valoare de 55 miliarde euro, care va fi creat într-o perioadă de opt ani. Banii vor fi folosiţi în cazul în care o bancă are probleme, dar numai după ce resursele acţionarilor sunt epuizate. Nu în ultimul rând, europarlamentarii s-au asigurat că deponenţii îşi vor primi banii înapoi mai repede. Potrivit noii legislaţii, „economiile garantate ar trebui să fie disponibile în maximum şapte zile lucrătoare, iar o sumă de subzistenţă (stabilită de la stat la stat), în cel mult cinci zile”.