Reprezentanţii Ministerului Muncii au făcut ce au făcut şi, până la urmă, au scos toate prevederile privind contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional din ultima formă a Codului Muncii. Acest lucru înseamnă că angajatorii nu vor mai trebui să ţină cont de prevederile negociate la nivel naţional. Printre prevederile eliminate se numără şi cea potrivit căreia drepturile salariaţilor din contractele individuale nu pot fi inferioare celor stabilite prin contractele colective de muncă. Cu alte cuvinte, angajatorii nu vor mai trebui să ţină cont decât de salariul minim pe economie, ceea ce va însemna că, dacă proiectul va fi adoptat, salariile în România vor scădea drastic. Şi prevederea potrivit căreia „contractele individuale de muncă nu pot conţine clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă” a dispărut complet. Totodată, în ultima variantă a proiectului Codului Muncii este abrogat şi articolul care prevede că un contract colectiv de muncă se încheie pe o perioadă determinată, ce nu poate fi mai mică de 12 luni, sau pe durata unei lucrări determinate. Sindicatele nu sunt de acord cu scoaterea contractelor colective de muncă din viitorul Cod al Muncii, susţinând că, în acest fel, regulile minimale ca timpul de lucru, condiţiile de lucru, salariul minim, trecerea la coeficienţii de ierarhizare care să departajeze lucrătorii vor dispărea. În opinia sindicaliştilor, dacă ramurile nu sunt definite, iar contractul de muncă la nivel de unitate ajunge la mâna angajatorului, este posibil ca lucrătorii să fie plătiţi sub valoarea lor. Tot în noua variantă a Codului Muncii, se prevede că perioada de probă va fi de 90 de zile calendaristice, atât pentru funcţiile de execuţie cât şi pentru cele de conducere, iar pentru acelaşi post un angajator poate avea în probă mai multe persoane. Mai mult, pe durata sau la sfârşitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta numai printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la iniţiativa oricăreia dintre părţi, fără a fi necesară motivarea acesteia. Cu alte cuvinte, nu este exclus ca, pe viitor, România să se transforme într-o ţară de angajaţi de probă, 90 de zile fiind suficient timp pentru ca un angajator din construcţii, de exemplu, să finalizeze o lucrare de mică amploare.