Intrat în vigoare ieri, noul Cod de Procedură Penală conţine prevederi care vor stopa degringolada în care se află de ani buni sistemul juridic românesc. În ultimii ani, s-au consemnat situaţii incredibile, chiar absurde, posibile din cauza numeroaselor carenţe ale legii şi a textelor confuze şi ambigue, care au dat naştere la numeroase interpretări. Noile norme vor stopa tergiversarea inutilă a unor soluţionări, prin plimbarea dosarelor de la instanţe la parchet, în locul acestei "navete", completul care judecă o cauză penală urmînd să ceară completarea urmăririi penale, fără a trimite cauza parchetului competent. A fost restrînsă posibilitatea instanţei de a restitui cauza la procuror, aceasta limitîndu-se doar pentru cazurile de încălcări procedurale prevăzute de articolul 197, privind cazurile de nulitate. Din practica judiciară a rezultat această necesitate în condiţiile în care în "spatele" multor restituiri pentru completarea urmăririi penale se ascundeau de fapt soluţii ce ar fi putut fi de achitare.

Pentru a evita eventuale acţiuni subiective în cadrul actului de justiţie, începînd de ieri, Codul interzice ca procurorii şefi să mai avizeze rechizitoriile întocmite de subalterni, în diverse speţe. Această confirmare a rechizitoriului nu este necesară, în condiţiile în care procurorul şef nu are nici o atribuţie în întocmirea vreunui act de urmărire penală din speţa respectivă.

Părţile vătămate, apărate din oficiu!

De asemenea, prevederi inedite şi extrem de necesare sînt cele privind procedura de ascultare a părţilor vătămate, victime ale unor infracţiuni grave precum trafic de persoane, trafic de organe, terorism, infracţiuni la viaţa sexuală şi infracţiuni de violenţă. Noile texte de lege mai prevăd posibilitatea ca partea vătămată, partea civilă şi partea responsabilă civilmente să beneficieze în cursul urmăririi penale de un apărător din oficiu. Totodată, Codul de procedură prevede obligativitatea asistenţei juridice pentru persoanele faţă de care s-a dispus măsura de siguranţă a internării medicale sau obligarea la tratament medical. Textele de lege intrate ieri în vigoare prevăd ca pe viitor, chiar şi infracţiunile mai puţin grave, cum ar fi vătămarea corporală, abuzul de încredere, ameninţarea sau tulburarea de posesie, să fie supuse cercetării prealabile. Astfel, plîngerile din domeniu nu vor mai fi adresate direct instanţei de judecată, aşa cum se întîmpla pînă acum. Aceste sesizări îngreunau activitatea instanţelor cu dosare care se încheiau adesea cu încetarea procesului penal, ca urmare a retragerii plîngerii de către partea vătămată sau împăcarea părţilor.

Brăţări electronice pentru "bolnavii" de tipul lui Omar Hayssam

O parte din prevederile noului Cod de Procedură Penală par a fi luate parcă special ca pe viitor, statul român să nu se mai confrunte cu situaţii gen Omar Hayssam, cînd suspectul de terorism a fugit din ţară, după ce a scăpat de arestul preventiv cu ajutorul unui certificat medical mincinos. Din acest motiv, persoanele reţinute pentru infracţiuni grave dar care suferă de boli netratabile în penitenciar vor fi internate în reţeaua medicală a Ministerului Sănătăţii. Mai mult, aceste persoane, împotriva cărora s-a emis în prealabil şi o interdicţie de a părăsi ţara, vor purta brăţări electronice care funcţionează ca un GPS, localizarea lor fiind uşor de făcut, în orice moment. Noul Cod mai prevede posibilitatea ca judecătorul care a respins o cere de arestare preventivă să poată dispune luarea măsurii obligării de a nu părăsi ţara. Judecătorul este însă obligat să solicite acuzatului să se prezinte la poliţie în mod periodic, conform unei scheme de supraveghere stabilite de acestea, de la caz la caz, în funcţie de periculozitatea celui pus sub interdicţie.