OUG 3/2017 privind Codul Fiscal a trecut fără griji și prin Senat. A fost eliminat impozitul pe venit pentru sezonieri, a crescut taxa pentru cei cu lefuri foarte mari, iar firmelor cu afaceri de până la 500.000 euro (plafon mărit de la 200.000 euro în trecut) li s-a impus impozit pe venit. Cum e vorba de o lege făcută în România, avem câteva probleme. Activitatea sezonieră nu e definită pe nicăieri, deci nu se știe clar cine beneficiază de facilități. S-a încercat, în comisii, extinderea la toți angajații din turism; n-a mers. Cât despre firme, mai toată lumea e de acord că ar fi fost bine să se fi păstrat sistemul vechi - să poată alege între taxă pe venit și pe profit. Și, oricum, managerii care vor economisi bani prin noul Cod Fiscal vor trebui să-i dea pe partea cealaltă, căci de la 1 februarie a fost majorat salariul minim.

CONTRE Senatul a votat cu 88 de voturi „pentru“, 18 „împotrivă“ și două abțineri proiectul de lege privind aprobarea OUG 3/2017, completând dragul nostru Cod Fiscal cu unele, altele. Analistul/senatorul Florin Cîțu a atras atenția că OUG introduce noi inegalități între diferite categorii sociale și crește impozitarea salariilor mari - „Este o ordonanță care elimină impozitul pe venit pentru sezonieri, pentru activitatea de gen - care nu este definită și nu știm exact ce înseamnă! Deși am cerut ca măsura să fie extinsă pentru toți angajații din turism, pentru că acolo se pare că este activitatea sezonieră, amendamentul a fost respins. De asemenea, avem o creștere a impozitării salariilor foarte mari, prin eliminarea plafoanelor, și o obligativitate pentru companiile cu o cifră de afaceri până la 500.000 euro - plata impozitului pe venit (până acum aveau opțiunea să aleagă între taxă pe venit și pe profit“. Pe de altă parte, senatorul UDMR Tanczos Barna a apreciat că toate prevederile OUG 3 sunt binevenite și duc la reducerea birocrației și riscului la care se expun agenții economici când calculează impozitul datorat statului - „Totuși, am propus introducerea unei opțiuni pentru contribuabil - să poată alege între plata impozitului pe profit și a celui de 1% pentru cifra de afaceri. N-ar fi vizați prea mulți agenți economici, dar ar fi benefic - în funcție de profitul firmei și de volumul activității, ei ar putea alege varianta care îi ajută mai mult. Acest amendament nu a trecut în comisii“.

STATUL DĂ, STATUL IA De notat că modificarea regimului de impozitare a microîntreprinderilor va duce la o economie de circa 955 milioane lei, însă întreaga sumă va trebui folosită pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare rezultate din creșterea lefurilor, ca urmare a majorării salariului minim, după cum spuneau recent analiștii de la Coface - „Legea va genera o reducere a impozitelor plătite de către microîntreprinderile cu venituri sub 500.000 euro de aproximativ 955 milioane lei. În ciuda acestui fapt, întreaga sumă urmează să fie direcționată către acoperirea cheltuielilor suplimentare cu salariile, estimate la 936 milioane lei. Și asta pentru că salariul minim brut pe economie a crescut cu 16%, de la 1.250 la 1.450 lei (de la 1 februarie)“. Ei aminteau că mediul local de afaceri a înregistrat un accentuat fenomen de polarizare, de la criză și până în prezent, deoarece companiile mari s-au îmbogățit, iar firmele mici au sărăcit și mai mult. Astfel, noua OUG privind plafonul de încadrare a microîntreprinderilor și impozitul pe venit în funcție de numărul de angajați are un impact benefic. Mai exact, nouă din zece companii active în România, în care lucrează circa 1,2 milioane de persoane, sunt afectate pozitiv.