România are un nou Guvern. Locul tehnocraților conduși de Dacian Cioloș a fost luat de politicienii de la PSD și ALDE conduși de Sorin Grindeanu. Noul șef de la Palatul Victoria are la dispoziție un Guvern cu 26 de miniștri, unul dintre cele mai mari din istoria post-decembristă a României. Din listă fac parte și doi constănțeni, Sevil Shhaideh, care deține atât postul de vicepremier, cât și pe cel de ministru al Dezvoltării, și Mircea-Titus Dobre, care este ministrul Turismului. Este pentru prima dată în istoria post-decembristă când județul Constanța reușește să dea doi miniștri în același Guvern. După cum era de așteptat, procesul de învestire a noului Guvern s-a desfășurat, miercuri, pe repede-înainte, astfel că votul de încredere al Parlamentului pentru noul Executiv nu a fost decât o simplă formalitate.

După cum era de așteptat, procesul de învestire a noului Guvern s-a desfășurat, miercuri, pe repede-înainte. În numai jumătate de zi, cei 26 de miniștri din Cabinetul Grindeanu au fost audiați la foc automat. În general, timpul alocat fiecărui ministru în parte în timpul audierilor a fost de aproximativ 30 de minute, timp în care fiecare demnitar a trebuit să-și prezinte proiectele și să răspundă eventualelor întrebări. Evident, nemulțumiți de perioada scurtă alocată audierilor, parlamentarii opoziției (PNL, USR și PMP) au declarat că audierile au fost un simulacru și că aproape toți miniștrii din Cabinetul Grindeanu au venit cu lecțiile pe fițuici de la partid. Cu toate acestea, noua coaliție din Parlament, PSD, ALDE, UDMR și minoritățile naționale, altele decât cea maghiară, i-a validat pe toți noii membri ai Guvernului, indiferent dacă aceștia au dovedit că merită să ocupe funcția de ministru sau nu. În aceste condiții, votul de încredere al Parlamentului pentru noul Executiv nu a fost decât o simplă formalitate. Potrivit numărătorii, 295 de senatori și deputați au votat pentru învestire, iar 133 s-au exprimat „împotrivă“. În condițiile în care cotidianul nostru i-a prezentat pe noii miniștri în materialul „Aproape avem Guvern. Să vedem ce va face cu România!“, publicat în ediția tipărită din 4 ianuarie (și apărut online în 3 ianuarie), vă prezentăm în continuare cele mai interesante intervenții din timpul audierilor din Parlament.

MINISTRUL CU OBIECTIVE „DESTUL DE SIMPLE ȘI PUȚINE“

Unul dintre primii miniștri validați din Cabinetul lui Grindeanu a fost Mihaela Toader, care deține postul de ministru delegat pentru Fonduri Europene din partea PSD. „În ceea ce priveşte obiectivele mele la Ministerul Fondurilor Europene, ele sunt destul de simple şi puţine. Simple de înţeles, nu neapărat de realizat. Ne-am stabilit în programul de guvernare să ajungem la un grad de absorbţie de 72,5% în 2020 şi 100% la sfârşitul exerciţiului financiar, în 2023”, a declarat Mihaela Toader în faţa comisiilor parlamentare.

Reunificarea cu Moldova, ținta lui Meleșcanu

Contestat vehement de opoziție, apreciat de putere, noul ministru al Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, a declarat că unul din principale sale obiective îl reprezintă reunificarea Republicii Moldova cu România. „În legătură cu Republica Moldova, poziția mea este foarte clară și simplă. România și Moldova vor fi țări care se vor reunifica prin intrarea Moldovei în Uniunea Europeană, caz în care toate problemele care privesc frontiera vor fi doar probleme spirituale și nu probleme reale. Acesta este modul în care văd eu realizarea acestui obiectiv național al României“, a spus Meleșcanu.

Ministrul Justiției vrea o lege a răspunderii magistraților

Pentru că deține unul dintre cele mai importante și mai grele portofolii din Guvern, Justiția, Florin Iordache a fost supus unui tir de întrebări. Printre cele mai importante proiecte pe care le are noul ministru al Justiției se numără și adoptarea Legii răspunderii magistraților, după model european, document pe care Executivele anterioare l-au evitat. Totodată, Florin Iordache le-a spus parlamentarilor juriști că va propune premierului și o revizuire a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală. „O lege a amnistiei și grațierii nu a fost susținută de noi în campanie, dar o astfel de lege discutată în Parlament este de bun augur“, a spus Iordache.

„Episoade de tipul Cuminţenia Pământului să nu mai aibă loc“

Proaspătul ministru al Culturii, Ionuţ Vulpescu, a abordat în timpul audierilor din Parlament una dintre temele cele mai des discutate în ultima perioadă, și anume achiziționarea „Cuminţeniei Pământului“, operă de artă care aparţine sculptorului Constantin Brâncuşi. Considerată a fi un mare eșec al Guvernului de tehnocrați condus de Dacian Cioloș, cumpărarea acestei opere de artă de către statul român trebuie făcută „cu cap“. „Este un fond (care permite achiziţia unor opere de artă, n.r.) care există doar pe hârtie. Acum, pentru că bugetul Ministerului Culturii va fi mult mai mare, vom redirecţiona bani către acel fond, astfel încât episoade de tipul „Cuminţenia Pământului“ să nu mai aibă loc“, a declarat minstrul propus al Culturii, Ionuţ Vulpescu.