Parlamentul Armeniei, reunit vineri în sesiune plenară, l-a ales - cu o largă majoritate de voturi - pe Armen Sarkissian preşedinte al ţării, o funcţie mai mult protocolară în urma reformei constituţionale, denunţată de opoziţie, relatează AFP şi Reuters. Până acum ambasador în Marea Britanie, Sarkissian (64 de ani), fost premier, a fost singurul candidat. El a acumulat 90 de voturi favorabile dintr-un total de 105, cât numără legislativul acestei mici ţări din Caucazul de Sud, în timp ce zece deputaţi s-au opus şi unul s-a abţinut.

Sarkissian, care îi succede în funcţie preşedintelui actual Serge Sarkissian - chiar dacă are acelaşi nume se pare că nu are vreo legătură cu acesta -, a fost ales pentru un mandat de şapte ani. Acest vot este primul după abolirea alegerilor prezidenţiale directe în 2015 şi transformarea acestei mici ţări din Caucaz într-o republică parlamentară, unde puterea executivă reală va fi de acum înainte în mâinile primului-ministru.

Candidatura lui Armen Sarkissian, fost profesor de fizica la Universitatea Cambridge, care a fost, de asemenea, pentru scurt timp, prim-ministru între 1996 şi 1997, a fost propusă de partidul de guvernământ, Partidul Republican. Oponenţii preşedintelui actual, Serge Sarkissian, afirmă că reforma constituţională din 2015 a fost concepută doar pentru a-i menţine influenţa acestuia în viaţa politică a ţării. Respectiva reformă, care a făcut ca Armenia să treacă de la o guvernare prezidenţială puternică la un regim parlamentar, "a fost introdusă pentru ca partidul de guvernământ şi liderul său, Serge Sarkissian, să rămână la putere pe termen nedefinit", apreciază politologul Stefan Safarian într-o declaraţie pentru AFP. "Serge Sarkissian vrea să rămână la comandă" şi să ocupe postul de prim-ministru, cu puteri întărite, odata ce va fi părăsit funcţia de preşedinte la 9 aprilie, adaugă el.

Serge Sarkissian nu a confirmat în mod public că şi-ar dori să devină prim-ministru, dar a afirmat într-un interviu acordat AFP anul trecut, că doreşte "să rămână activ" după încheierea mandatului său prezidenţial, în ideea de a continua să influenţeze viaţa politică armeana ca lider al Partidului Republican.