Gianni Alemanno are planuri ambiţioase de a repatria 20.000 de infractori străini, precizînd însă că în acest scop autorităţile au nevoie de aprobare din partea unor state ca România. „Îmi dau seama că pot fi considerat dur, însă în Roma este o stare de urgenţă, trebuie să recîştigăm controlul total asupra teritoriului”, a explicat noul primar al Romei. Gianni Alemanno şi-a exprimat, totodată, aprecierea pentru Benito Mussolini, pe care îl consideră un arhitect inspirat care a modernizat Italia, generînd temeri privind o resurgenţă a fascismului, avînd în vedere trecutul său ca lider al unui partid neofascist. De altfel, alegerea sa la Primăria capitalei a fost sărbătorită de o mulţime care a scandat: ”Duce! Duce!”, titulatura utilizată de Mussolini, care a condus Italia în perioada 1922-1943.

În primul său interviu acordat unei publicaţii străine, Gianni Alemmanno nu a putut nega faptul că a fost „un fascist sau un fost fascist sau postfascist. Stînga mă descrie ca pe o sperietoare, însă este aceasta este o minciună sfruntată. Persoanele care îmi spun «Duce» mă amuză. Nu sînt deloc fascist şi cred că astăzi acest cuvînt aparţine cărţilor de istorie. Am fost crescut în spiritul de a urî orice formă de totalitarism, fie ea de dreapta sau de stînga”. Noul primar a lăudat un cartier din sudul Romei, construit de Mussolini ca simbol al fascismului, numindu-l „un exemplu de arhitectură, care a făcut parte din procesul de modernizare şi a acordat importanţă identităţii culturale a Italiei”. Fiul unui ofiţer, Gianni Alemmanno are un trecut turbulent: a fost arestat în 1981, după ce a bătut un student, alături de alţi patru neofascişti, în 1982, pentru că a lansat un cockteil Molotov asupra ambasadei sovietice, iar în 1989 pentru că a încercat să blocheze un convoi al preşedintelui George Bush.

Şi Roberto Maroni, noul ministru italian de Interne, analizează modalităţile prin care ar putea reintroduce controalele la frontierele naţionale pentru a limita intrarea rromilor, majoritatea cetăţeni români. Acesta anunţa în urmă cu cîteva zile că, în cazul în care va fi nevoie, va renegocia cu Comisia Europeană regulile privind libera circulaţie, pentru a impune limite atunci cînd în joc se află siguranţa natională. Măsurile dure în privinţa imigraţiei reprezintă cel mai dificil test pe care îl va avea de înfruntat Roberto Maroni, în condiţiile în care decretul de lege pentru îndepărtarea din Italia a cetăţenilor comunitari care comit infracţiuni, în special rromi, a fost respins de două ori în Parlament. De cînd a ştiut cu sigurantă ca va fi ministru, Roberto Maroni s-a concentrat asupra găsirii unei soluţii la această dilemă. În ultimele zile, încă înainte de a fi învestit, a cerut o documentaţie aprofundată Camerei Deputaţilor, Senatului şi Parlamentului European, pentru a verifica orice posibilitate de suspendare a acordurilor Schengen. Acest tratat, care prevede eliminarea controalelor de la frontierele interne din UE, nu a fost extins încă şi în cazul României şi Bulgariei, dar problema apare deoarece românii şi bulgarii pot sa intre liber în Italia pentru ca provin din state membre, la fel ca francezii, de exemplu. Convenţia pentru libera circulaţie a cetăţenilor comunitari prevede ca, din motive de ordine publică sau de siguranţă naţională, un stat, după consultări cu celelalte state vizate, poate să decidă ca, pentru o perioadă limitată de timp, să fie făcute controale la frontiere. În ultimii ani, în Europa această clauză a fost invocată de mai multe ori, nu doar pentru probleme de siguranţă, ci şi în cazul evenimentelor sportive şi chiar pentru o căsătorie. Franţa a suspendat deja acordurile în privinţa liberei circulaţii de saşe ori, Belgia a făcut acest lucru cu ocazia Campionatului European de Fotbal din 2000, pentru a preveni intrarea în ţară a huliganilor. Acelaşi lucru l-a facut şi Portugalia, care a găzduit Campionatul patru ani mai tîrziu. Italia a suspendat aplicarea Tratatului Schengen cu ocazia summit-ului G8 de la Genova, iar în urma controalelor reintroduse la frontieră, numeroase persoane au fost oprite si expulzate. Spania a recurs la această posibilitate cu ocazia casătoriei prinţului Felipe.