Proiectul de regulament al BNR privind limitarea riscului de credit la împrumuturile destinate persoanelor fizice trebuie să includă o separare clară între băncile agresive pe segmentul creditelor de consum şi cele conservatoare, cu o politică de risc prudenţială, pretinde Volksbank România. \"Nu va fi o problemă pentru noi să implementăm regulamentul BNR, întrucît am făcut şi pînă acum analize de tip stress test, fiind incluse în produsele noastre, însă ar trebui să se facă o separare clară între băncile conservatoare, cu un portofoliu redus de credite de consum, şi băncile agresive pe acest segment\", a declarat vicepreşedintele Volksbank pentru risc şi retail, Herwig Burgstaller. Acesta a spus că proiectul de regulament publicat săptămîna trecută de BNR nu prevede nicio diferenţiere între bănci în funcţie de strategia de risc a fiecăreia. \"Dacă portofoliul nostru ar avea o evoluţie negativă, aş înţelege ca BNR să intervină, însă din moment ce banca este foarte atentă la riscuri, nu văd necesitatea acestor impuneri\", a afirmat, la rîndul său, preşedintele băncii, Gerald Schreiner. Potrivit proiectului de regulament, băncile vor calcula gradul de îndatorare la creditele acordate populaţiei pe baza unor venituri cu cel mult 20% peste cele declarate la administraţia financiară în anul anterior şi nu doar în funcţie de adeverinţa de salariu sau alte documente, precum în prezent. Schreiner a mai spus că regulamentul băncii centrale este unul birocratic, care \"apasă pe umerii băncilor\" şi consideră că “instituţiile de credit ar trebui să fie privite individual de BNR”. Schreiner a arătat că nu ar trebui penalizate investiţiile, prin aplicarea regulamentului şi la nivelul creditelor destinate investiţiilor. \"În cazul în care consumul duce la creşterea inflaţiei, de ce să pedepsim investiţiile?\", a spus preşedintele băncii. Burgstaller este de acord cu aplicarea unor rezerve minime de 40% pentru creditele de consum negarantate, dar nu pentru IMM-urile care realizează investiţii şi contribuie la dezvoltarea economică. Conform proiectului, băncile vor fi obligate, printre altele, să realizeze pentru fiecare potenţial client analize de tip stress test pentru evaluarea capacităţii de rambursare a creditului în condiţii nefavorabile, pe baza informaţiilor disponibile aferente unei perioade de minim 18 luni anterior datei evaluării, utilizînd cea mai ridicată rată a dobînzii, după caz, nivelul cel mai ridicat al deprecierii cursului de schimb al monedei naţionale, inclusiv în cazul creditelor indexate, şi cel mai ridicat nivel al sumei comisioanelor aplicabile practicat de împrumutător în respectiva perioadă. Mai mulţi bancheri comerciali s-au arătat nemulţumiţi de proiectul BNR, însă analiştii economici au arătat că se aşteptau la astfel de măsuri, menite să limiteze creşterea creditării. Reamintim că guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avertizat de mai multe ori, în ultimele luni, că riscul creditării creşte o dată cu viteza dezvoltării segmentului, iar băncile, interesate să obţină profit, subestimează riscul de multe ori. La finele lunii mai, creditele acordate populaţiei au urcat la 83,24 miliarde lei (23 miliarde euro), pe fondul unei creşteri anuale cu 130,7% a creditului în valută, la 45,9 miliarde lei, şi cu 38,6% a finanţărilor în lei, la 37,35 miliarde lei. Valoarea totală a creditelor acordate populaţiei şi firmelor se situa la 171,83 miliarde de lei, în urcare cu 61,3% comparativ cu perioada similară din 2007.