Noul secretar general al NATO, danezul Anders Fogh Rasmussen, învestit în funcţie la începutul acestei luni, a început, miercuri, prima sa vizită în Afganistan, dovadă a importanţei pe care o acordă dosarului, în condiţiile în care trupele din această ţară sînt în dificultate. Vizita intervine cu două săptămîni înainte de alegerile prezidenţiale şi provinciale afgane din 20 august, în condiţiile în care violenţele din ţară au atins un nivel record după îndepărtarea talibanilor de la putere, la sfîrşitul anului 2001, de către o coaliţie internaţională condusă de SUA. Intensificarea violenţelor alimentează temerile privind un absenteism important la alegeri, ceea ce ar face scrutinul mai puţin credibil, deşi este considerat crucial de comunitatea internaţională.

Anders Fogh Rasmussen a discutat miercuri cu preşedintele afgan, Hamid Karzai. El ar urma să se întîlnească astăzi cu trei dintre principalii candidaţii la alegerile prezidenţiale: fostul ministru de Externe, Abdullah Abdullah, fostul ministrul al Economiei, Ashraf Ghani şi Mirwais Yasini. Atunci cînd a fost învestit în funcţie, luni, fostul premier danez a pledat pentru ”un angajament puternic al NATO în Afganistan, pentru a evita ca ţara să devină din nou o placă turnantă a terorismului internaţional”. ”NATO nu se pregăteşte să plece. Vom rămîne ca susţinere atît timp cît va fi necesar”, a dat el asigurări, refuzînd să evoce un calendar de retragere a trupelor. Însă, o retragere în decurs de trei sau cinci ani a fost evocată în repetate rînduri, în ultimele luni, în ţările implicate în Afganistan. Circa 90.000 de soldaţi străini, 64.500 sub comandament NATO, restul sub cel al coaliţiei americane, sînt desfăşuraţi în Afganistan pentru a lupta împotriva rebelilor şi pentru a susţine Guvernul lui Karzai. SUA au prezentat, în luna iunie, o nouă strategie în Afganistan, care include mai mulţi militari, mai multe mijloace, stabilirea unei priorităţi din formarea forţelor de securitate afgane şi mai multe măsuri de precauţie pentru a evita pierderile civile. În weekend, Rasmussen a evocat şi ideea unui dialog cu talibanii moderaţi. Astfel de apeluri sînt din ce în ce mai dese în Occident. Însă, pentru mişcarea islamistă, retragerea trupelor străine este o condiţie obligatorie înainte de lansarea unor negocieri.

Intensificarea luptelor cu rebelii provoacă pierderi din ce în ce mai mari trupelor occidentale, ceea ce ridică semne de întrebare privind prelungirea intervenţiei. 66 de soldaţi au fost ucişi luna trecută, astfel că iulie 2009 a fost cea mai sîngeroasă lună după 2001, potrivit site-ului icasualties.org.