Proaspăt alesul președinte al Franței, Emmanuel Macron, care a întrunit, după ultimele numărători oficiale, 66% din sufragiile valid exprimate, a dat publicității indicii despre modul în care va structura viitorul Guvern din Hexagon, deși acesta urmează să preia puterea în cel mult o săptămână. Conform afirmațiilor lui Macron, Executivul său va fi format din cel mult 16 membri, inclusiv premierul, care ar putea fi o femeie, și va include un număr egal de bărbați și femei, după cum notează agenția Belga, într-o corespondență de la Paris preluată de cotidianul „La Libre Belgique“. ''Nu a existat decât o experiență în Franța (mai 1991 - aprilie 1992 n.r.), cineva remarcabil, Edith Cresson, căreia contextul politic foarte dur nu i-a făcut viața ușoară'', a comentat Macron la o adunare cu prilejul Zilei internaționale a femeii. ''Nu voi alege un prim-ministru pentru că este femeie. Voi alege prim-ministrul cel mai competent, cel mai capabil posibil, cu dorința și voința să fie vorba de o femeie'', a mai afirmat Macron. Numele evocate cel mai adesea pentru funcția de premier sunt cel al foarte popularului ministru al Apărării, Jean-Yves Le Drian, al directoarei Fondului Monetar Internațional, Christine Lagarde, sau al deputatului și secretarului general al mișcării fondate de Macron, ''En Marche!'', Richard Ferrand.

Conform declarațiilor prealabile ale președintelui ales, Guvernul va fi paritar, compus din 15 persoane în plus față de prim-ministru și va include o treime din membri proveniți din societatea civilă. ''Vreau ca în Guvern să fie oameni cu experiență, dar care vin din societatea civilă, care au legitimitate prin competențele lor și prin ceea ce au făcut - și nu neapărat în politică -, și să existe personalități politice'', a declarat Macron la BFMTV la începutul lunii mai. Printre aceste personalități politice ar fi vorba mai ales de ''primari importanți și de președinți de consilii regionale sau generale''.

Emmanuel Macron a mai indicat deja că viitorii secretari de stat nu vor avea puteri ministeriale, ci doar dreptul de a-și reprezenta ministrul tutelar în Adunarea Națională și în Senat la discutarea textelor de lege. În fine, în luna decembrie el și-a declarat la TF1 dorința de a pune capăt ''ipocriziei franceze'' cu privire la ''Prima doamnă'', care nu deține un statut oficial în Franța. ''Trebuie ca persoana care trăiește cu tine să poată avea un rol, să fie recunoscută în acest rol. Doresc să fie definit un cadru în materie și voi solicita acest lucru'', a indicat Macron.

Proteste împotriva ambilor candidați

Deși contracandidata lui Macron, reprezentanta extremei dreapta de pe scena politică franceză, Marine Le Pen, și-a recunoscut înfrângerea de duminică seara, înainte de anunțarea rezultatelor numărătorilor oficiale, în stradă au fost tensiuni după ce s-au dat publicității exit-poll-urile care anunțau un avans de 30 de procente pentru Macron. Poliția franceză a reținut 141 de persoane în cursul nopții de duminică spre luni, în urma protestelor care au avut loc în estul Parisului după alegerile prezidențiale, notează site-ul The Associated Press.

Nouă persoane au rămas în arest și în cursul zilei de luni, iar celelalte vor fi eliberate. Protestatarii au fost reținuți pentru vandalism și incitare la ură.

Mulţimea, cu precădere formată din tineri, a scandat lozinci atât împotriva lui Emmanuel Macron, cât şi a lui Marine Le Pen. Câțiva protestatari au aruncat cu diferite obiecte în forţele de ordine, care au răspuns cu gaze lacrimogene.

Proteste similare au mai avut loc şi la Nantes, Lyon şi Caen, unde câteva sute de oameni au ieşit în stradă să scandeze împotriva lui Emmanuel Macron.

Pe durata campaniei prezidențiale, mai multe grupuri au organizat proteste violente împotriva lui Marine Le Pen și Emmanuel Macron.