Noul tratat START pentru dezarmare nucleară, semnat cu Moscova, nu ameninţă dezvoltarea apărării americane antirachetă, au dat asigurări, marţi, în Senat, secretarul de Stat, Hillary Clinton şi şeful Pentagonului, Robert Gates, în condiţiile în care START trebuie ratificat de Senat, cu o majoritate de 67 de voturi din totalul de 100.

”Rusia a dat publicităţii o declaraţie unilaterală privind apărarea antirachetă, în care îşi exprimă punctul de vedere. Noi nu suntem de acord cu acest punct de vedere şi nu suntem legaţi de această declaraţie unilaterală. De fapt, am dat publicităţii propria declaraţie unilaterală, spunând clar că SUA intenţionează să continue să îşi îmbunătăţească şi să îşi desfăşoare sisteme de apărare antirachetă, iar nimic din tratat nu ne împiedică”, a subliniat Clinton. ”Preambulul tratatului nu include un limbaj care să admită o relaţie între forţele strategice ofensive şi cele defensive. Nu limitează programele noastre de apărare antirachetă în niciun fel. De fapt, o prevedere similară făcea parte din primul tratat START şi nu ne-a împiedicat să dezvoltăm apărarea antirachetă”, a adăugat Hillary Clinton. ”Ruşii detestă apărarea antirachetă americană încă de la începutul discuţiilor privind armele strategice, în 1969”, a spus, la rândul său, Robert Gates, amintind că administraţia Obama intenţionează să aloce 9,9 miliarde de dolari apărării antirachetă în 2011, cu 700 de milioane mai mult decât în 2010. În plus, secretarul Apărării a subliniat că, ”în timpul administraţiilor precedente, a fost politica SUA să nu construiască o apărare antirachetă care să facă inutile capacităţile nucleare ale Rusiei. A face acest lucru ar fi extrem de destabilizator şi incredibil de scump”. Clinton şi Gates au subliniat că, deşi noul START nu rezolvă toate problemele nucleare dintre Moscova şi Washington, va da roade convingând alte state care nu au arme atomice că SUA sunt implicate în reducerea arsenalului lor, pentru a reduce pericolele nucleare din lume.

Republicanii critică tratatul semnat în luna aprilie, la Praga, de preşedintele american, Barack Obama şi de omologul său rus, Dmitri Medvedev, care prevede o reducere considerabilă a arsenalelor nucleare rus şi american. Ei se tem că acest text limitează capacitatea de dezvoltare a apărării antirachetă americane. Rusia a declarat că îşi rezervă dreptul de a se retrage din tratat, dacă se simte ameninţată de aceste sisteme puse la punct de Washington. Prin acest tratat, cele două ţări, care deţin circa 90% dintre armele nucleare din lume, au fost de acord să reducă numărul focoaselor nucleare la câte 1.550 şi numărul vectorilor purtători desfăşuraţi şi nedesfăşuraţi la câte 800. Documentele trimise Senatului detaliază cum vor fi făcute reducerile în arsenalul american. Cel puţin 30 de baterii de rachete, 34 de bombardiere şi 56 de submarine vor fi scoase din folosinţă. Dar SUA ar putea scoate rachetele din baterii fără a le distruge. De asemenea, majoritatea bombardierelor vor fi modificate pentru a fi echipate cu arme convenţionale. Niciunul dintre cele 14 submarine nucleare strategice nu va fi scos din uz, ci vor fi retrase câte patru din cele 24 de arme nucleare aflate la bordul fiecăruia dintre ele.