Pentru a pune capăt unei crize instituţionale ce persistă de doi ani, liderii europeni s-au reunit joi seară, la Bruxelles, pentru negocieri privind definirea bazelor noului Tratat european. Cancelarul german Angela Merkel, a cărei ţară asigură preşedinţia UE, a făcut din revigorarea acestui tratat o prioritate încă din luna ianuarie. Acest summit reprezintă momentul adevărului pentru cancelarul german, care s-a întîlnit în mai multe rînduri, pe parcursul ultimelor săptămîni, cu partenerii săi europeni, pentru a identifica părţile pe care aceştia intenţionează să le menţină sau să le înlăture din Constituţie. Cele 27 de state membre s-au angajat, în luna martie, să ajungă la un acord final asupra Tratatului pînă la sfîrşitul acestui an. Tratatul are menirea să modernizeze instituţiile europene şi să permită funcţionarea mai eficientă a Uniunii, în urma extinderii.

Cancelarul german susţine ca părţile principale ale textului, deja ratificat de Germania şi alte 17 ţări, să rămînă menţionate. Beneficiind de sprijinul lui Nicolas Sarkozy, Angela Merkel a ajuns la un consens, împreună cu alte 22 de ţări, pentru transformarea într-un tratat mai simplificat, mai modest, dar care să reia marile inovaţii ale Constituţiei: înfiinţarea funcţiei de ministru european al Afacerilor Externe şi a unei preşedinţii fixe a UE; sporirea deciziilor luate cu o majoritate calificată mai degrabă decît cele cu unanimitate în materie de justiţie şi poliţie; adoptarea unei Carte a drepturilor fundamentale a cetăţenilor.

Principala dificultate este aceea de a convinge patru ţări reticente: Marea Britanie, Polonia, Olanda şi Cehia. Tony Blair, care va fi înlocuit în funcţie de Gordon Brown, nu este de acord cu această Cartă constrîngătoare din punct de vedere juridic, nici cu funcţia de ministru al Afacerilor Externe şi nici cu o creştere a deciziilor cu majoritate calificată. Polonia, sprijinită de Cehia, refuză modul de calcul al voturilor cu majoritate calificată prevăzut de Constituţie, despre care afirmă că o dezavantajează în mod special. Olanda, ţară eurosceptică, vrea un text simplificat, pentru a evita un referendum. Aceasta cere ca parlamentele naţionale să poată suspenda proiecte legislative europene, în cazul în care consideră că UE îşi depăşeşte competenţele.

La rîndul lor, statele baltice, în frunte cu Lituania, vor solicita, la summit-ul UE de joi şi vineri, introducerea unei clauze de solidaritate energetică în Tratatul European, care să oblige toate statele membre să împartă resursele energetice, în situaţii de urgenţă. Proiectul în baza căruia va fi negociat Tratatul omite însă problema solidarităţii energetice. O solicitare similară a fost făcută şi de Polonia, precum şi de alte state, majoritatea foste comuniste, care au aderat la UE în 2004 şi care se tem că Rusia ar putea să se folosească de poziţia de principal furnizor de energie pentru a exercita presiuni politice asupra lor. Compania rusă Transneft a oprit, anul trecut, furnizarea de petrol prin conducta Drujba, către rafinăria lituaniană Mazeikiu Nafta, singura din regiunea baltică, în urma unei defecţiuni apărute în iulie 2006 şi nu a mai reluat livrările. Măsura a avut însă loc după ce compania poloneză PKN Orlen a cumpărat Mazeikiu, în detrimentul unor companii concurente din Rusia.