PROIECT DE LEGE ISTORIC Senatul american a adoptat, joi, un proiect de lege istoric care interzice firmelor să angajeze sau să concedieze o persoană pe baza identităţii sau orientării sexuale, însă textul va fi supus şi aprobării Camerei Reprezentanţilor. La un deceniu de la prima încercare nereuşită de adoptare a unui asemenea text, Employment Non-Discrimination Act (ENDA) a fost adoptat cu 64 de voturi la 32 în Camera Superioară, majoritar democrată, bucurându-se de o susţinere puternică din partea ambelor partide. Administraţia democrată a preşedintelui Barack Obama şi-a exprimat ”satisfacţia faţă de adoptarea acestui text care vizează să pună capăt nedreptăţii care-i afectează pe concetăţenii noştri americani cărora le este refuzat un loc de muncă sau care sunt concediaţi doar pentru că sunt gay, lesbiene, bisexuali sau transsexuali” (LGBT).

În timp ce apărătorii ENDA prezintă acest proiect ca pe una dintre legislaţiile în domeniul drepturilor civice cele mai importante din ultimii ani, opozanţii conservatori îl percep ca pe un ”pumnal înfipt în inima libertăţii religioase”. Opoziţia republicanilor s-a diminuat considerabil de săptămâna trecută, după ce textul a fost supus unei serii de amendamente vizând protejarea grupurilor religioase. Însă această legislaţie riscă să fie blocată în Camera Reprezentanţilor, al cărei preşedinte, John Boehner, a apreciat că poate dăuna firmelor. Chiar dacă majoritatea americanilor consideră că o asemenea discriminare pe baza identităţii sau orientării sexuale este ilegală, 20 de state americane - în care muncesc aproape 76 de milioane de americani - aplică această discriminare angajaţilor gay, lesbiene, bisexuali sau transsexuali.

SCHIMBĂRI LA NSA SUA vor să despartă conducerea NSA, agenţia de informaţii însărcinată cu interceptarea comunicaţiilor, de conducerea apărării spaţiului cibernetic, ambele asigurate în prezent de generalul Keith Alexander. O consecinţă indirectă a scandalului provocat de dezvăluirile fostului consultant NSA Edward Snowden, această temă lansată de Casa Albă ar putea ajuta la atenuarea unor temeri cu privire la o NSA atotputernică. Însă ipoteza unei despărţiri a rolurilor provoacă rezistenţă puternică în special în cadrul Pentagonului, care insistă asupra economiilor pe care le permite această structură, potrivit unuia dintre oficiali, care a vorbit sub protecţia anonimatului. În timp ce misiunea NSA este să spioneze comunicaţiile, care au loc într-o măsură tot mai mare pe internet, cea a Cyber Command este să protejeze reţelele militare de atacuri informatice şi totodată să efectueze acest tip de atacuri. De la crearea sa în 2009, Cyber Command este condus de generalul Alexander, care ocupă în paralel funcţia de director NSA din 2005. În cazul în care conducerea NSA ar fi despărţită de cea a comandamentului pentru spaţiul cibernetic, o ipoteză ar fi încredinţarea conducerii agenţiei de informaţii unui civil, nu unui militar, aşa cum stau lucrurile de la crearea acesteia, în 1952, potrivit uneia dintre surse.