Preşedintele SUA a explicat ieri că se luptă cu decizia ca SUA să intervină sau nu în Siria. ”Într-o situaţie ca a Siriei, trebuie să mă întreb: o intervenţie militară va avea impact? Cum va afecta capacitatea noastră de a ne susţine trupele care sunt încă în Afganistan? Care vor fi consecinţele implicării noastre pe teren? Aceasta ar putea creşte violenţa sau declanşa utilizarea armelor chimice? Ce oferă cea mai bună perspectivă a unui regim post-Assad? Şi cum aş considera zecile de mii de persoane care au fost ucise în Siria, faţă de zeci de mii care sunt ucise în prezent în Congo. Şi eu mă confrunt constant cu problema de a şti unde şi când trebuie să intervină SUA sau să acţioneze astfel încât să progreseze interesul nostru naţional, să progreseze securitatea noastră şi să corespundă idealurilor noastre cele mai înalte şi sensului umanităţii”, a precizat el. Obama speră că la sfârşitul celui de-al doilea mandat va putea privi înapoi spunând că a făcut mai multe alegeri bune decât rele.

PRELUARE DE ŞTAFETĂ Senatorul american John Kerry se pregăteşte să preia frâiele Departamentului de Stat. Candidatul democrat la prezidenţialele din 2004 a fost ales în urmă cu o lună, de preşedintele Obama, pentru a o înlocui pe Hillary Clinton. Desemnarea sa ar urma să fie sprijinită de Senat, în principiu, astăzi. În vârstă de 69 de ani, dintre care 29 petrecuţi în Senat, Kerry, fiu de diplomat, absolvent al Universităţii Yale, s-a lăudat că are ”Senatul şi diplomaţia în sânge”, în timp ce le dezvăluia congresmenilor strategia sa cuprinzătoare, de la Iran până la China, trecând prin dosarul israeliano-palestinian şi schimbările climatice. Kerry prezice o schimbare de stil în diplomaţia SUA după Hillary Clinton, ”secretarul de Stat rock star”, după cum a denumit-o ”New York Times”, adulată asemenea unei celebrităţi mondene şi pe care întreg Washingtonul o vede candidată la alegerile prezidenţiale din 2016. De altfel, într-un interviu acordat duminică, Hillary Clinton nu a mai respins ideea unei candidaturi la viitoarele prezidenţiale. Mai mulţi experţi ced că actualul secretar de Stat a promovat cu loialitate o politică externă elaborată şi orchestrată de Casa Albă, ce i-a lăsat puţină marjă de manevră. În faţa Senatului, Kerry a explicat că ”politica externă americană nu se traduce numai prin confruntări, drone şi militari”. La fel ca şi Chuck Hagel, numit în fruntea Pentagonului, Kerry nu este un fan al politicii de intervenţionism promovată de George W. Bush şi fostul secretar al Apărării al acestuia, Donald Rumsfeld. Hagel şi Kerry sunt adepţii unei abordări pe linia Obama, ce favorizează reducerea angajamentului militar. SUA s-au retras din Irak, se pregătesc să facă acelaşi lucru în Afganistan şi refuză să intervină în Siria sau Mali.

Hillary Clinton încă se confruntă cu efectele comoţiei cerebrale suferite în decembrie, dar medicii au asigurat-o că acestea vor dispărea, a declarat ea într-un interviu comun cu preşedintele Barack Obama, difuzat duminică, de CBS News. ”Aştept momentul când voi funcţiona la putere maximă”, a adăugat secretarul de Stat. Întrebată de ce poartă ochelari, Hillary Clinton a explicat că din cauza aceloraşi efecte, care însă scad şi urmează să dispară complet. ”Acum am o deosebită empatie în momentul când ridic ziarul şi citesc despre un sportiv sau unul dintre soldaţii noştri care a suferit traumatisme cerebrale. Niciodată nu am avut aşa ceva în familie. Aşa că sunt foarte conştientă cât de norocoasă am fost”, a explicat ea. Hillary Clinton, în vârstă de 65 de ani, a fost spitalizată de la 30 decembrie şi până la 3 ianuarie, la New York, pentru a fi supusă unui tratament din cauza unui cheag de sânge depistat într-o venă situată între creier şi craniu. Ea a fost tratată cu anticoagulante iar medicii i-au prognozat o refacere completă.

MAI BINE PENTRU IMIGRANŢI Opt senatori americani influenţi, inclusiv republicanul John McCain, au propus, ieri, reglementarea situaţiei şi naturalizarea unei părţi a celor aproximativ 11 milioane de imigranţi fără acte care trăiesc în SUA. Senatorii au dezvăluit un proiect de reformare a imigraţiei, unul dintre cele mai importante proiecte din acest an atât pentru preşedintele Obama, cât şi pentru Congres, reprezentând rezultatul unei colaborări rare între democraţi şi republicani. Textul prevede crearea unei căi stricte dar echitabile către naturalizarea imigranţilor fără documente care trăiesc în SUA, deschiderea acestei căi depinzând, însă, de securizarea frontierelor şi alte măsuri de controlarea fluxurilor migratorii. Numeroase voci republicane au afirmat că a venit vremea unei recunoaşteri a faptului că zeci de milioane de imigranţi fără acte îndeplinesc un rol economic important în SUA şi că este iluzorie o continuare a îndemnurilor de a fi expulzaţi. Conţinutul reformelor avansate de către preşedinte şi grupul de senatori diferă ca ton şi detalii, dar ambele conduc la reglementarea situaţiei a milioane de imigranţi. Senatorii vor să aplice o amendă imigranţilor clandestini şi să le fie înregistrate amprentele digitale. În vederea reglementării situaţiei, ei trebuie să nu fi comis nicio infracţiune gravă, să înveţe engleza şi să dovedească faptul că au muncit. După un anumit termen, ei pot obţine o Carte Verde, un permis de sejur şi de muncă permanent. Deţinătorii de Carte Verde pot, în general, să fie naturalizaţi după cinci ani. Cei care erau minori când au venit ţară şi muncitorii în domeniul agricol vor beneficia de o procedură simplificată. Congresmenii vor totodată să îi atragă pe cei mai buni şi mai inteligenţi oameni din lume. Studenţii străini care vor obţine un master sau un doctorat în matematică, inginerie, ştiinţe sau tehnologie într-o universitate americană vor primi automat o Carte Verde, după ce primesc diplomele. Cotele actuale de imigranţi vor fi modificate pentru a permite unei forţe de muncă necalificate mai importante să vină să muncească în SUA, în primul rând în domeniul agricol. Ultimul mare proiect de reformă a eşuat la sfârşitul lui 2010, când Senatul a respins un text adoptat de Camera Reprezentanţilor, controlată la vremea aceea de democraţi. În prezent, republicanii deţin controlul asupra Camerei, dar sunt mai favorabili unei reforme.

SECURITATE INFORMATICĂ SPORITĂ Departamentul american al Apărării îşi va majora de cinci ori numărul angajaţilor însărcinaţi cu asigurarea securităţii informatice, relatează ”Washington Post”. Potrivit publicaţiei, numărul de angajaţi ai Comandamentului Cibernetic va creşte de la 900 la 4.900 de militari şi civili în câţiva ani. Decizia a fost luată la sfârşitul lui 2012, de înalţi responsabili ai Pentagonului, din cauza înmulţirii ameninţărilor împotriva spaţiului cibernetic. În noiembrie 2012, secretarul Apărării, Leon Panetta, a declarat că securitatea informatică a SUA trebuie consolidată din punct de financiar şi al resurselor umane. Pericolul reprezentat de această ameninţare a fost ilustrat de o recentă serie de atacuri informatice, în special cele ale unui virus care a şters, vara trecută, datele din peste 30.000 de calculatoare ale unei companii petroliere de stat saudite. Proiectul de extindere a Comandamentului Cibernetic vizează în special protejarea sistemelor informatice ale reţelelor sau centralelor electrice, precum şi securizarea reţelelor Pentagonului.