Echipajul navetei Atlantis a reuşit să introducă telescopul Hubble în cargoul navetei spaţiale, miercuri, cu puţin după ora 17:00 GMT, în cadrul unei misiuni de mare risc, desfăşurată la aproape 600 kilometri altitudine. Astronautul Megan McArthur a folosit braţul robotic al navetei Atlantis pentru a prinde telescopul orbital ce cîntăreşte 11 tone şi are aproximativ 13 metri lungime, la înălţimea de 560 de kilometri, deasupra Australiei. Comandantul misiunii, Scott Altman, a reuşit să poziţioneze naveta Atlantis pînă la aproape un metru de telescop, pentru a permite prinderea sa. “Hubble se află la bord”, a anunţat îjn scurt timp comandantul Altman.

Misiunea Atlantis are ca obiectiv repararea şi modernizarea telescopului Hubble, pentru a-i prelungi funcţionarea pînă cel puţin în 2014. În timpul acestei misiuni de 11 zile, astronauţii trebuie să înlocuiască cele şase giroscoape de pe Hubble, bateriile, scutul termic, sistemul informatic de rezervă şi trebuie să instaleze noi instrumente care vor îmbunătăţi performanţele telescopului spaţial. Este vorba, în special, de Cosmic Origins Spectograph (COS) şi de o cameră cu rezoluţie înaltă (Wide Field Camera 3). Noile instrumente vor permite telescopului Hubble să înainteze şi mai mult pe firul istoriei Universului, ajungînd la 500-600 de milioane de ani după Big Bang, comparativ cu un miliard de ani, în prezent. În 1990, telescopul Spatial Hubble a fost poziţionat pe orbită, cu ajutorul navetei spaţiale Discovery, la aproximativ 613 kilometri deasupra Pămîntului. Hubble este primul observator pe orbită, fiind dotat cu o oglindă de 240 de centimetri, cîteva pachete de instrumente şi camere video capabile să înregistreze diferite părţi ale spectrului electromagnetic. Telescopul obţine imagini de o claritate imposibil de obţinut cu alte aparate şi în alte condiţii, din cauza atmosferei Pămîntului.

Această misiune reprezintă şi o noutate pentru reţeaua de socializare Twitter, care a depăşit şi ultima frontieră. Astronautul Mike Massimino a devenit prima persoană care a folosit Twitter din spaţiu. Primul său tweet: “De pe orbită: lansarea a fost minunată! Mă simt excelent, muncesc din greu şi mă bucur de priveliştile minunate, aventura vieţii mele a început!” Al doilea mesaj, transmis de pe computerele de la bordul navetei spaţiale Atlantis, spune: “De pe orbită: mă obişnuiesc cu traiul în spaţiu şi mă pregătesc de marea întîlnire cu hubble”. Mike Massimino a început să folosească serviciul de blogging în aprilie şi pînă recent avea doar cîteva sute de “adepţi”. Acum însă are peste 250.000 de oameni care îi urmăresc postările pe Twitter, datorită mesajelor sale regulate de pînă la lansarea de luni, în care dădea detalii despre pregătiri şi regimul fitness. Twitter este folosit acum de circa 15 milioane persoane.

O altă veste nu tocmai bună pentru NASA este că Rusia o va taxa cu 51 de milioane de dolari pentru fiecare zbor spre Staţia Spaţială Internaţională cu ajutorul navetelor sale începînd din 2012 şi va relua programul turistic spaţial. NASA va trebui să folosească navetele ruseşti Soyuz pentru a decola de pe Terra, deoarece flota ei spaţială va fi retrasă din circulaţie în 2011, după trei decenii de funcţionare, iar o înlocuire a acestei flote nu va fi posibilă pînă în 2014, un termen considerat chiar prea optimist. Şi planul Rusiei de constituire a unei noi flote spaţiale a rămas în urma graficului, fiind amînat pînă în 2010, a anunţat Anatoli Perminov, directorul Agenţiei spaţiale ruseşti Roskosmos. Acesta nu a precizat însă suma pe care o va cere pentru fiecare astronaut, în perioada 2010 - 2012. În 2006, Rusia a cerut SUA suma de 21,8 milioane de dolari pentru un zbor către Staţia Spaţială Internaţională. De atunci, preţurile pentru un turist spaţial care zboară către Staţie a urcat de la 20 de milioane la 35 de milioane de dolari. NASA şi ceilalţi parteneri vor depinde exclusiv de Rusia pentru transportul astronauţilor spre şi dinspre Staţia Spaţială Internaţională, după retragerea din circulaţie a flotei spaţiale americane. NASA intenţionează să înlocuiască aceste navete cu o serie de capsule asemănătoare celor folosite în misiunea Apollo, care vor putea să transporte astronauţi nu doar pe Staţia Spaţială, ci şi pe Lună.

Doar Agentia Spaţială Europeană mai poate oferi o alternativă în spaţiu. De exemplu, steliţii europeni Herschel şi Plank au fost lansaţi cu succes, ieri. Herschel, cel mai mare telescop trimis vreodată în spaţiu şi Plank, un satelit însărcinat cu observarea radiaţiilor fosile emise de Big Bang, în urmă cu 13,7 miliarde de ani, au fost lansaţi cu o rachetă Ariane 5, de la baza spaţială din Kourou, în Guyana Franceză. Sateliţii, al căror cost total este de 1,8 miliarde de euro, trebuie să ajungă pe orbitele lor, la circa 1,5 milioane de kilometri de planeta noastră, în direcţia opusă Soarelui. Cei doi sateliţi au fost fabricaţi de societatea franco-italiană Alcatel Alenia Space, iar lansarea lor a fost programată, iniţial, pentru 2008.