A început din nou şcoala, iar noutăţile se succed cu repeziciune. Astfel, elevii de clasa a VII-a dau, în premieră, un nou tip de examen: tezele naţionale. Ei vor susţine teza cu subiect unic la matematică în data de 4 mai, la limba şi literatura maternă pe 10 mai şi la limba şi literatura română pe 17 mai. Subiectele vor fi postate pe site-ul ministerului cu cel mult zece zile înainte de prima probă. În prima zi de şcoală după vacanţa de iarnă, profesorii au aflat despre o lege menită să le uşureze activitatea la catedră. Fiecare cadru didactic, indiferent de specializare, va primi cîte o sută de euro pentru cărţi, abonamente la reviste şi instrumente educaţionale. Banii trebuie cheltuiţi într-un timp limită şi toate achiziţiile trebuie să fie pe suport electronic. O nouă modificare care îi interesează pe dascăli este şi aceea că din 2007 a fost introdusă răspunderea disciplinară pentru profesorii care corectează la examenele naţionale. Aceştia vor semna un contract cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEdC), document care îi obligă să respecte strict baremul de notare. Numai că baremul este discutabil atunci cînd este vorba de creaţie la limba şi literatura română şi, în plus, metodologiile de examen nu au fost încă bine puse la punct. Profesorii se întreabă cînd se va introduce şi răspunderea ministerială astfel încît reprezentanţii MEdC să fie traşi la răspundere pentru decizii care afectează milioane de elevi. Cît despre bacalaureat şi testele naţionale, noutăţile apar chiar în această săptămînă. În premieră, subiectele pentru toate probele scrise vor fi publicate pe Internet pe 15 ianuarie. Vizavi de această iniţiativă părerile cadrelor didactice sînt împărţite şi mulţi consideră că MEdC vrea mai multe note de 10, mai ales că anul trecut, după testarea naţională, ministrul Educaţiei, Mihail Hărdău a dispus recorectarea lucrărilor la judeţele cu procent mare de promovabilitate. Demnitarul a fost şocat de faptul că 40% din elevii din capitală nu au promovat examenul. Recorectarea lucrărilor a scos în evidenţă faptul că procentul era corect şi că „geniile” nu trăiesc neapărat în Bucureşti, aşa cum are impresia Hărdău.