Iranul a confirmat ambiţiile sale spaţiale, care trezesc multă îngrijorare în Occident, anunţând, ieri, că a testat cu succes un nou lansator şi o capsulă spaţială, cu ajutorul cărora savanţii iranieni vor trimite o maimuţă în spaţiu în viitorul apropiat. „Republica islamică Iran a lansat cu succes în spaţiu prima capsulă a vieţii iraniană, cu ajutorul unei rachete Kavoshgar-4”, a anunţat agenţia oficială de presă IRNA, citând preşedinţia iraniană. „Această experienţă ştiinţifică importantă a fost efectuată pe 15 martie, de agenţia spaţială iraniană”, a precizat IRNA.

Iranul, care a trimis deja un satelit pe orbită în 2009, cu ajutorul unei rachete Safir-2, şi a trimis câteva animale, un şobolan şi broaşte ţestoase, în spaţiu în 2010, cu un lansator Kavoshgar-3, a anunţat un program spaţial deosebit de ambiţios, care a trezit îngrijorarea occidentalilor. Aceştia se tem ca regimul de la Teheran să nu dezvolte o capacitate balistică susceptibilă de a transporta focoase nucleare, în ciuda dezminţirilor guvernului iranian, care afirmă că programele sale nucleare şi spaţiale nu au nicio legătură cu domeniul militar.

Iranul a anunţat, luna trecută, că va efectua până la sfârşitul anului iranian, care se încheie pe 21 martie, un test de lansare a rachetei Kavoshgar-4 şi a capsulei acesteia. Lansarea, efectuată marţi şi anunţată cu mare discreţie după 24 de ore, a permis testarea performanţelor sistemulu şi a platformei de lansare, motoarelor, sistemelor electronice şi de telemetrie şi a sistemului de separare dintre rachetă şi încărcătura ei. Preşedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad, a dezvăluit, în luna februarie, cu ocazia celei de-a 32-a aniversări a revoluţiei islamice, din 1979, că acea „capsulă a vieţii” ce a fost testată marţi urmează să ducă în spaţiu şi o maimuţă. Lansarea în spaţiu a unui animal de talie mare a fost prezentată de savanţii iranieni ca fiind prima etapă a unui proces care va conduce la trimiterea omului în spaţiu, - o misiune pe care Iranul speră să o reuşească în jurul anului 2020.

Racheta Kavoshgar-4, prezentată tot în luna februarie, a fost construită pentru a transporta o anumită încărcătură la altitudinea de 120 de kilometri, iar Agenţia spaţială iraniană a confirmat, că testele de transmitere a datelor şi a imaginilor către sol au fost efectuate cu succes de la acea înălţime. În paralel cu acest program centrat pe trimiterea fiinţelor vii în spaţiu, Iranul a anunţat că intenţionează să lanseze mai mulţi sateliţi experimentali, de observaţie sau de telecomunicaţii, până în martie 2012. Iranul a anunţat zece proiecte de sateliţi diferiţi şi a dezvăluit în mod public că lucrează la trei lansatoare: Kavoshgar-4, pentru încărcături la altitudine joasă, Safir-B1, care va putea să plaseze pe orbită un satelit de 50 de kilograme, la o altitudine de 300-450 de kilometri, şi Simorgh,-o rachetă lungă de 27 de metri şi grea de 85 de tone, ce va putea să ducă pe orbită un satelit de 100 de kilograme, la o altitudine cuprinsă în intervalul 100-500 de kilometri. Iranul şi-a anunţat şi intenţia de a plasa un satelit de telecomunicaţii pe orbita geostaţionară, la o altitudine de 35.000 de kilometri, peste cinci ani, fără a preciza însă ce lansator va folosi.

Oficialii de la Teheran au apăsat pe pedala de acceleraţie în cursa pentru cucerirea spaţiului, prezentată în mod deschis de conducătorii iranieni drept o sfidare la adresa severelor sancţiuni economice şi ştiinţifice internaţionale, mai ales occidentale, care aveau scopul de a încetini programul nuclear şi pe cel spaţial iranian. Precedentele lansări spaţiale reuşite de Iran în 2009 şi în 2010 au provocat reacţii puternice în Occident, administraţia de la Washington afirmând că este vorba despre o provocare, în timp ce europenii au ţinut să îşi sublinieze preocuparea .