Astronautul Chris Hadfield va deveni, în 2013, primul canadian care va coordona activităţile de la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale. Chris Hadfield, în vârstă de 51 de ani, va decola la bordul unei rachete Soyuz, în decembrie 2012, pentru cel de-al treilea său sejur în spaţiu şi va ocupa funcţia de comandant al Staţiei Spaţiale în cea de-a doua parte a misiunii sale, ce va dura şase luni. De-a lungul primelor sale patru luni la bordul Staţiei, Chris Hadfield va realiza, în calitate de inginer de zbor, diverse experimente ştiinţifice şi demonstraţii tehnologice. Chris Hadfield a efectuat deja câteva ieşiri în spaţiu şi, în caz de necesitate, va putea participa la alte misiuni în exteriorul Staţiei. În calitate de comandant, principalele responsabilităţi ale lui Chris Hadfield vizează securitatea echipajului, a operaţiunilor curente şi a operaţiunilor de întreţinere a echipamentelor de la bordul staţiei. Astronautul canadian ar putea coordona misiunea prin care va fi pus în funcţiune braţul robotizat Canadarm2, folosit pentru operaţiunile de întreţinere a Staţiei şi în timpul procedurilor de conectare la staţie a navetelor americane şi a altor vehicule spaţiale. Astronaut experimentat, Chris Hadfield a devenit, în 2001, primul canadian care a efectuat o ieşire în spaţiu. Va reveni pe Terra la bordul unei rachete Soyuz, care va ateriza în Kazahstan, în iunie 2013.

Pe de altă parte, Alpha Magnetic Spectrometer (AMS), instrumentul dezvoltat de CERN din Geneva şi destinat să caute antimaterie în spaţiu, a plecat către Centrul Spaţial Kennedy de la Cape Canaveral din Florida, SUA. AMS, care cântăreşte peste şapte tone, are dimensiunile de 4 / 5metri şi a costat 1,2 miliarde de euro, va fi utilizat în cadrul unuia dintre cele mai ambiţioase proiecte ştiinţifice organizate vreodată la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale, unde va fi instalat în februarie 2011. Operaţiunea în sine este una ieşită din comun, întrucât reprezintă o colaborare a 16 ţări, 60 de universităţi şi centre de cercetare şi 600 de fizicieni, americani şi chinezi, europeni, coreeni şi mexicani. Această aventură s-a născut din explicaţia pe care cercetătorii au dat-o originilor Universului. În momentul Big Bang-ului, marea explozie primordială în urma căreia s-au născut stelele, planetele şi oamenii, exista materie şi antimaterie. Ce s-a întâmplat cu antimateria, nimeni nu ştie. Această este formată din aceleaşi particule atomice din care este alcătuit şi corpul uman, fiecare însă cu o încărcătură electrică opusă: dacă una este pozitivă, cealaltă este negativă. Problema este că materia şi antimateria nu pot coexista şi, atunci când intră în contact, se distrug reciproc. Iată de ce oamenii de ştiinţă pregătesc de 15 ani acest experiment, cu un magnet puternic, capabil să blocheze, să separe şi să semnaleze prezenţa eventualelor antiparticule.