Staţia Spaţială Internaţională ar putea să îşi pornească motoarele propulsoare, pentru a evita o bucată de deşeu spaţial aflat în derivă pe orbita terestră şi care ar putea să treacă foarte aproape de acest complex orbital, la bordul căruia se află în prezent 13 astronauţi. NASA a anunţat că monitorizează un deşeu spaţial, desprins din racheta europeană Ariane 5, lansată în spaţiu cu peste trei ani în urmă. Acest deşeu spaţial ar putea trece suficient de aproape de Staţia Spaţială încît să îi determine pe astronauţii prezenţi la bordul staţiei, la care se află conectată şi naveta americană Discovery, să pornească propulsoarele pentru a efectua cîteva manevre de evitare a acestuia. Acest deşeu spaţial nu reprezintă, însă, un pericol imediat pentru Staţia Spaţială şi pentru naveta spaţială Discovery. Totodată, aceste manevre nu vor determina NASA să amîne cea de-a doua dintre cele trei ieşiri pe orbită, care a fost programată pentru joi.

Deşeurile spaţiale prezente pe orbita terestră sînt destul de numeroase, aproximativ 19.000 de obiecte cu un diametru mai mare de zece centimetri plutesc, în prezent, pe orbitele joase ale Terrei, potrivit programului de monitorizare al NASA. Distrugerea unui satelit meteorologic de către China, în 2007 şi coliziunea accidentală dintre doi sateliţi de comunicaţii, american şi rusesc, în 2009, a condus la creşterea spectaculoasă a numărului de deşeuri prezente pe orbită.

Tot ieri s-a anunţat că resturi de galaxii pitice absorbite sau dislocate de galaxia cea mai apropiată de a noastră, Andromeda, confirmă modelul de creştere al galaxiilor prin canibalism, potrivit unui studiu al astronomilor canadieni. “Am detectat stele şi structuri care sînt aproape sigur resturi de galaxii pitice distruse de efectele de maree ale M31, alt nume dat Andromedei”, a explicat Alan McConnachie dinstrul Instititutului de Astrofizică Herzberg din Victoria, Canada. O echipă internaţională de astronomi a utilizat telescopul Canada-Franţa-Hawaii pentru a scruta periferia Andromedei, situată la circa 2,5 milioane de ani-lumină (1 an-lumină = 9.500 miliarde de km) de Calea Lactee, galaxia noastră. Imaginile au permis descoperirea unei mine de informaţii despre trecutul violent al Andromedei şi relaţiile sale cu galaxia sa satelit cea mai cunoscută, Triunghiul. S-a descoperit într-o zonă vastă din jurul discului cunoscut al Andromedei stele care nu ar fi putut să se formeze acolo din cauza lipsei unei densităţi suficiente de gaz pentru a apărea. De aici a rezultat ideea că ar proveni din galaxii pitice absorbite de Andromeda, dintre care multe rămîn de detectat. Galaxia Triunghiului este înconjurată de o structură stelară ce furnizează dovada unei întîlniri recente cu M31. Milioane de stele ar fi fost propulsate astfel în afara Triunghiului. Această întâlnire s-ar fi produs în urmă cu cîteva miliarde de ani, cînd Triunghiul, galaxie mică de două miliarde de stele, s-a apropiat la numai 130.000 de ani-lumină de masiva sa vecină cu o sută de miliarde de stele. Discul Andromedei a fost perturbat, de asemenea, de această trecere, ceea ce înseamnă că Triunghiul a putut să o hrănească pe vecina sa mai mare. Aceasta confirmă direct principiile de bază ale modelului ierarhic de formare a galaxiilor, prin incorporarea galaxiilor mai mici.