În pofida armistiţiului cu administraţia de la Kiev şi a asigurărilor preşedintelui ucrainean, Petro Poroşenko, privind găsirea unei soluţii politice, insurgenţii separatişti pro-ruşi vorbesc de un conflict de lungă durată în sud-estul Ucrainei. ”Statul Novorosia (Noua Rusie) va cuprinde întregul litoral ucrainean al Mării Negre, până la frontierele cu România şi R. Moldova. Apoi, va deveni parte a Rusiei”, a declarat, potrivit revistei ”The Economist”, Serghei Barişnikov, un membru al Parlamentului autoproclamatei republici rebele.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a evocat recent necesitatea abordării problemei unui „statut statal“ în discuţiile privind încheierea conflictului din estul Ucrainei, pentru a proteja interesele legitime ale persoanelor care trăiesc acolo. Rusia ceruse doar ca regiunile estice din Ucraina, majoritar rusofone, să beneficieze de mai multă autonomie, într-un sistem federal slab centralizat. Acesta a fost un nou element în limbajul liderului de la Kremlin, care a salutat deja succesele separatiştilor într-un mesaj destinat ”insurgenţilor din Novorosia”, sintagmă utilizată după anexarea Crimeei, în martie, pentru a desemna regiuni rusofone din estul şi sudul Ucrainei. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a nuanţat afirmaţiile, apreciind că ”nu este vorba despre acordarea unui statut de stat regiunilor rebele, ci că Ucraina ar trebui să ia în calcul interesele Novorosiei”.

RUSIA NE TAIE GAZUL Livrările de gaze din Federația Rusă către România vor fi reduse cu 9% sâmbătă și cu 5% duminică, după ce, vineri, România a primit cu 5% mai puține gaze de import, a declarat, vineri, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu. Aceste cantități sunt absolut nesemnificative, a spus demnitarul. Transgaz a cerut celor de la Gazprom o explicație, dar nu a primit niciun răspuns. Ministrul a mai amintit că anul acesta au fost luate măsuri importante pentru ca populația să nu fie afectată de situația de la granița de est a României. ”Astfel că exclud orice fel de risc pentru la iarnă în alimentarea cu gaze a populației”, a subliniat Nicolescu. Joi, companiile de gaze din Polonia și Slovacia au anunțat că livrările de gaze din Rusia au fost reduse cu 24%, respectiv cu 10% față de cantitatea stipulată în contracte.

SANCȚIUNI ÎN VIGOARE Noile sancţiuni europene impuse Moscovei pentru a limita finanţarea economiei ruse au intrat în vigoare vineri dimineaţă, odată cu publicarea în „Jurnalul Oficial al UE“. Ele prevăd, de asemenea, măsuri specifice împotriva unor ruşi şi ucraineni acuzaţi că sunt implicaţi în conflictul din Ucraina. Sancţiunile blochează atât finanţarea datoriei pentru trei companii petroliere, Rosneft, Transneft şi filiala petrolieră a Gazprom - Gazprom Neft, cât şi a trei firme din sectorul Apărării: fabricantul de tancuri OPK Oboronprom, United Aircraft Corporation şi Uralvagonzavod. Sunt vizate, de asemenea, nouă întreprinderi care produc articole cu dublă întrebuinţare - civilă şi militară, cu care europenii au interdicţie să facă comerţ. Pe lista de 24 de ruşi şi ucraineni vizaţi de blocarea activelor şi de interdicţia de a călători în UE figurează Serghei Şemezov, un apropiat al lui Vladimir Putin, vicepreşedintele Consiliului Federaţiei Ruse, Iuri Vorobiov, şi o serie de vicepreşedinţi ai Dumei de Stat - Vladimir Vasiliev, Ivan Melnikov, Nikolai Levişev şi Igor Lebedev. Pe lista celor 24 de personalităţi vizate de măsurile restrictive ale UE se află, de asemenea, Aleksei Naumets, general rus având legătură cu prezenţa militarilor ruşi în Ucraina, precum şi mai mulţi lideri separatişti ucraineni, printre care Aleksandr Zaharcenko, premierul republicii Doneţk, şi Ghennadi Tsipkalov, premierul republicii Lugansk.

Moneda rusească a atins, vineri, un nou minim-record în raport cu dolarul american, în urma înăspririi sancţiunilor europene și americane.

INSTRUMENT POLITIC AL SUA ”Criza din Ucraina are rolul de a reactiva Alianţa Nord-Atlantică în calitatea de instrument politic al SUA”, acuză preşedintele rus, Vladimir Putin, afirmând că ”sancţiunile nu aduc niciodată rezultatele aşteptate”. ”Sancţiunile ca instrument de politică externă au o eficienţă redusă şi nu au adus niciodată rezultatele aşteptate”, a declarat Putin cu ocazia summitului Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (OCS), desfăşurat la Duşanbe. ”Dacă privim problema în integralitate, este mai degrabă pozitivă decât negativă”, a spus Putin.

MISIUNE ONU ÎN PREMIERĂ ONU a anunţat vineri că a lansat prima sa operaţiune de ajutor alimentar în Ucraina şi speră să ajute 120.000 de persoane în următoarele şase luni, în condiţiile în care primele raţii au ajuns în est, la Doneţk şi Lugansk. Operaţiunea ar urma să coste 15 milioane de dolari. De la începutul lui septembrie, Programul Alimentar Mondial (PAM), în cooperare cu parteneri locali, a distribuit 10.000 de raţii alimentare cotidiene, pentru a hrăni 2.000 de persoane, timp de cinci zile. PAM intenţionează să-şi extindă rapid operaţiunile şi să distribuie, până la sfârşitul lunii, 90.000 de raţii alimentare cotidiene, pentru a răspunde nevoilor a 18.000 de persoane, timp de cinci zile. Cei care primesc ajutor sunt, majoritatea, persoane strămutate vulnerabile, precum bolnavii, femeile însărcinate şi bătrânii. PAM subliniază că este vorba despre primul răspuns al său în criza din Ucraina. Acesta vine în urma unei cereri de asistenţă din partea Guvernului Ucrainei. Peste 310.000 de persoane au fost strămutate în interiorul Ucrainei din cauza conflictului, potrivit PAM, care citează datele de la Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR).

VISELE LUI POROȘENKO Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a anunţat vineri că speră să obţină pentru ţara sa un statut special de aliat al SUA, în calitate de stat non-membru NATO, în cursul vizitei pe care o efectuează săptămâna viitoare la Washington şi că Parlamentul va ratifica, marţi, Acordul de Asociere cu UE. Preşedintele a promis totodată că ”Crimeea va face parte din nou din ţară şi nu neapărat prin mijloace militare”. Acordul de asociere între UE şi Ucraina va intra în vigoare pe 1 noiembrie, după ratificarea, marţi, de către PE şi de către Legislativul de la Kiev, a anunţat preşedintele Petro Poroşenko.