SCURGERE MASIVĂ Fostul angajat al Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA) Edward Snowden a transmis presei internaţionale până la 200.000 de documente clasificate, potrivit unei declaraţii recente a directorului acestei instituţii, generalul Keith Alexander. Oficialii americani nu îşi mai fac iluzii şi se aşteaptă ca mare parte din aceste informaţii să ajungă în presă. Publicaţia „The Washington Post” susţinea anterior că fostul colaborator NSA ar fi sustras circa 30.000 de documente clasificate „top secret”, dar că nu le-a pus pe toate la dispoziţia presei. Citând surse ale Guvernului britanic, Reuters a menţionat, la rândul său, că sute de documente secrete ale Serviciului Guvernamental britanic de Comunicaţii (GCHQ) figurează printre materialele care au ajuns în posesia lui Edward Snowden.

Cantitatea de informaţii sustrase de fostul analist pare mai mică în comparaţie cu cea dezvăluită de militarul american Bradley Manning. Acesta a transmis controversatului site WikiLeaks circa 400.000 de documente clasificate ale Pentagonului, 250.000 ale Departamentului de Stat şi câteva zeci de mii de materiale cu privire la operaţiunile din Afganistan. Cu toate acestea, documentele nu au nivelul de securitate comparabil cu scurgerile la originea cărora se află Edward Snowden. Înainte ca autorităţile ruse să-i acorde, în luna august, statutul de refugiat pentru un an, fostul analist a declarat că a venit în Rusia fără materiale clasificate.

CADRU LEGISLATIV PERMISIV Scandalul interceptărilor aduce însă noi informaţii care nu sunt deloc îmbucurătoare pentru americani. Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) a SUA acumulează o cantitate imensă de date informatice privind transferul internaţional de bani, inclusiv datele personale şi financiare a milioane de cetăţeni americani. Pentru acest program, Biroul Federal de Investigaţii (FBI) lucrează alături de CIA pentru a colecta cantităţi mari de date privind tranzacţiile internaţionale efectuate de americani sau de alte persoane care fac obiectul unor anchete pentru terorism. Programul este autorizat de „Patriot Act”, lege adoptată după atentatele de la 11 septembrie 2001, care permite NSA să colecteze aproape toate înregistrările telefonice din SUA, potrivit unor responsabili la curent cu această operaţiune. Datele, colectate de la Western Union sau de la alte companii americane specializate în transferul de bani, se referă la transferuri provenind din SUA sau destinate acestei ţări, însă nu şi la tranzacţii în totalitate interne.

DATE LA GRĂMADĂ Congresmenii americani, care au aflat de existenţa programului vara aceasta, şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibilitatea căutării numerelor de securitate socială sau a altor date pentru a face legătura între o activitate financiară şi o anumită persoană. Însă programul a contribuit şi la descoperirea unor legături între reţele teroriste şi financiare, aşa cum au declarat foşti responsabili guvernamentali. Acest program arată cum diferite agenţii de informaţii americane, nu numai NSA, se folosesc de acelaşi cadru legal pentru a colecta date.

„Foamea” de informaţii a oficialilor americani creşte cu fiecare an, cel puţin aşa reiese din raportul de transparenţă dat publicităţii de Google. SUA tronează pe primul loc, cu 10.918 de cereri pentru 21.683 de conturi, înaintate numai în primele luni ale acestui an. Tot SUA au obţinut şi cele mai multe răspunsuri pozitive din partea companiei, care a acceptat 83% din cererile înaintate. Urmează India, Germania şi Franţa, care au formulat între 3.000 şi 2.000 de cereri. Numărul acestor cereri pentru a obţine informaţiile utilizatorilor de conturi Google s-a dublat faţă de 2009.

LOVITURI INDIRECTE Lipsa de încredere în companiile americane care furnizează internet sau diverse servicii online începe să se vadă în lume. Companii importante încep să plângă de scăderea numărului de clienţi. Printre cele mai afectate companii sunt cele care operează în China, precum Cisco Systems Inc., International Business Machines Corp. sau Microsoft. De exemplu, Cisco Systems Inc. a anunţat o scădere dramatică de 11% din profitul pe care îl făcea în China. Chiar dacă regimul de la Beijing nu a interzis cumpărarea de tehnologii occidentale, a transmis un mesaj clar că preferă ca piaţa locală să fie aprovizionată mai întâi cu echipamente făcute în China şi restul să fie acoperit de oferta internaţională. Primele lovite au fost IBM, Oracle şi EMC Corp., producători care au pierdut competiţia din China în faţa producătorului local Lenovo. De la dezvăluirile făcute de Edward Snowden, companiile de IT din China şi-au crescut cota pe piaţa locală cu până la 250%. Aceeaşi tendinţă se observă şi pe alte pieţe emergente, precum Brazilia, Mexic şi India.

CONDAMNARE Un fost agent al FBI a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare pentru că a furnizat ilegal informaţii confidenţiale agenţiei Associated Press (AP). Agenţia AP s-a arătat indignată de confiscarea listei sale de apeluri telefonice de către justiţia americană în scopul de a indentifica sursa scurgerii de informaţii. Donald Sachtleben, un fost specialist FBI în explozibili, arestat în Indiana, în cadrul unui scandal de pornografie cu caracter pedofil, a pledat vinovat, în septembrie, că a dezvăluit în mod voluntar şi în cunoştinţă de cauză o informaţie de securitate naţională unui jurnalist dintr-o organizaţie media naţională neautorizată să o primească.

Judecătorul federal din Indiana, William Lawrence, a acceptat acordul lui Donald Sachtleben de a pleda vinovat şi l-a condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare pentru dezvăluirea unor informaţii confidenţiale. În plus, acesta a primit şi o pedeapsă de opt ani de închisoare pentru posesie şi distribuire de materiale cu caracter pedofil, un alt dosar în care a pledat, de asemenea, vinovat. Fostul agent FBI, în vârstă de 55 de ani, a fost demascat după accesarea registrelor telefonice cu privire la un jurnalist, potrivit unui document judiciar.

În luna mai, acest caz a generat un scandal, după ce AP s-a plâns că registrele aferente unui număr de 20 de linii telefonice care-i aparţin, la Washington şi New York, au fost accesate la cererea Parchetului federal. Departamentul Jusiţiei a obţinut acces în 2012, fără să informeze AP, la aceste registre telefonice de date aferente unui număr de aproximativ 100 de jurnalişti, pe o perioadă de două luni. Acesta urmărea, potrivit AP, să ancheteze cu privire la originea unui articol despre o operaţiune CIA în Yemen, care a împiedicat, în primăvara lui 2012, un complot al-Qaida. Donald Sachtleben, care a lucrat pentru FBI, în perioada 1993-2008, ca specialist în explozibili, iar ulterior, începând din 2008, ca subcontractant al Executivului, deţinea o acreditare de tip secret a Apărării care îi permitea să lucreze la mai multe cazuri de terorism şi să aibă acces la laboratorul FBI de la Quantico, în Virginia. Departamentul Justiţiei, vizat de critici, a prezentat în iulie noi reglementări menite să amelioreze protecţia mass-media.