Cea mai secretă instanţă din SUA, Tribunalul pentru Reglementarea Şederii Cetăţenilor Străini (FISC), a permis Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA) să îşi extindă programele de colectare a datelor cetăţenilor americani, deşi era evident că instituţia îşi depăşise atribuţiunile. Aceste detalii reies dintr-o nouă serie de documente furnizate de Edward Snowden şi atrag atenţia asupra unei adevărate conspiraţii pentru încălcarea repetată a drepturilor cetăţenilor americani. Judecătorul John Bates a dat o hotărâre, pe 117 pagini, în care i se permitea NSA să colecteze email-urile cetăţenilor americani, apoi i se permitea să furnizeze aceste informnaţii, dacă dovedeau delicte penale, altor instituţii americane. În alte cazuri, însă, trebuia să ascundă faptul că avea acces la email-urile cetăţenilor americani, fiind invocat al Patrulea Amendament din Constituţia americană, împotriva percheziţiilor şi căutărilor ilegale.

Scandalul de spionaj a izbucnit după publicarea, în luna octombrie, a unor informaţii furnizate de fostul angajat al NSA Edward Snowden, conform cărora serviciile secrete americane au colectat masiv metadate despre apelurile telefonice a cel puţin 35 de lideri mondiali, inclusiv din Europa. Printre oficialii monitorizaţi de NSA a figurat şi cancelarul german Angela Merkel. Grupul liberal din Parlamentul European, condus de belgianul Guy Verhofstadt, a cerut ca secretarul de Stat american, John Kerry, să îşi ceară scuze public faţă de cetăţenii UE în legătură cu informaţiile potrivit cărora NSA le-a interceptat comunicaţiile. Grupul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE) consideră că secretarul de Stat american ar trebui să fie invitat în Parlamentul European, unde să abordeze problema spionajului practicat de NSA şi să-şi ceară scuze în mod public, se afirmă într-un comunicat al grupului parlamentar.

Pe de altă, un fost angajat civil al NATO al bazei militare americane de la Ramstein, în sud-vestul Germaniei, a fost condamnat de către justiţia germană la şapte ani de închisoare pentru spionaj. Bărbatul, de 61 de ani, desemnat sub numele de Manfred K. în comunicatul tribunalului, a pătruns, în martie 2012, într-un server securizat care conţinea date confidenţiale, pe care le-a transferat într-un sistem public. Acesta a transferat aceste date în serviciul său privat de e-mail, după care le-a salvat pe un dispozitiv de stocare a datelor de tip USB. Potrivit tribunalului, caracterul confidenţial al acestor date era cunoscut foarte bine de către acuzat, care ar fi încercat să le vândă unor servicii secrete străine, aducându-i circumstanţe agravante de trădare faţă de ţara sa. Aceste date ar fi putut permite unei puteri ostile NATO să aibă acces la o reţea secretă a organizaţiei. Acuzatul, un cetăţean german care muncea pentru NATO din 1979, a dat asigurări că voia doar să atragă atenţia asupra unor breşe în sistemul de securitate, însă tribunalul i-a respins argumentele şi a pronunţat o pedeapsă destul de apropiată de cea solicitată de Parchet, care a cerut să fie condamnat la şapte ani şi şase luni de închisoare.