Toată floarea cea vestită a Justiției a fost, joi, la prezentarea bilanțului DNA, alături de exponenți ai structurilor politic-executive ale statului (președintele Klaus Iohannis, ministrul Justiței, Ana Birchall). S-a remarcat, totodată, lipsa de la manifestare a liderilor Legislativului - nici președintele Senatului, nici cel al Camerei Deputaților nu au fost prezenți. Interesantă a fost linia generală a discursurilor șefilor instituțiilor din Justiție, care au făcut paradă de încurajări reciproce și bătăi pe umeri, au lăudat sublimul sistem pe care îl reprezintă. Dacă ar fi să crezi cuvânt cu cuvânt toate discursurile reprezentanților magistraților, ai ajunge să consideri că trăim într-un rai juridic, că nu există dosare fabricate, că România nu a fost niciodată nevoită să plătească amenzi la CEDO pentru sentințe eronate și tratamente preferențiale în Justiție, că procurorul Negulescu nu există. Marea problemă pe care au identificat-o atât reprezentanții DNA, cât și președintele României este legată de abuzul în serviciu.

Mita și primirea de foloase necuvenite nu-s îndeajuns de infracțiuni?!

O mare parte din discursul șefei DNA a vizat dosarele privind infracțiunile de abuz în serviciu. Un sfert dintre cei trimiși în judecată de subalternii lui Kovesi au ajuns în fața instanței pentru abuz în serviciu. Numărul lor și prejudiciile cumulate, care au fost stabilite de DNA la 260 de milioane de euro, sunt folosite de șefa DNA ca argument în favoarea menținerii acestei ilegalități ca infracțiune. "Există acum o largă dezbatere în societate despre abuzul în serviciu. Curtea Constituțională nu a dezincriminat abuzul în serviciu. Infracțiunea de abuz în serviciu nu a fost declarată neconstituțională, așa cum se acreditează acum intens această idee. A fost declarată constituțională în măsura în care prin sintagma „în mod defectuos“ se înțelege „cu încălcarea legii“", a precizat Kovesi. Ea a arătat că instanțele au aplicat această decizie interpretativă, iar, din iunie 2016, au fost 71 de persoane condamnate pentru abuz în serviciu, pentru că au încălcat legea, și 15 persoane au fost achitate, reținându-se că au încălcat doar Hotărâri de Guvern, regulamente sau ordine interne. În opinia lui Kovesi, în cele mai multe dosare nu este vorba despre simple greșeli, ci de abuzuri care maschează primirea unei mite sau a altui tip de folos necuvenit, în schimbul unor manevre în achiziții publice sau în plata unor comisioane pentru contractele din Sănătate. Practic, Kovesi nu este de acord cu dezincriminarea abuzului în serviciu, dar, pentru a arăta cât de grav este fenomenul, simte nevoia de a îl asocia cu infracțiuni de necontestat, cum ar fi mita sau primirea de foloase necuvenite, pentru pedepsirea cărora legislația este deja una generoasă.

Dezincriminarea - ca relaxare legislativă, nu ca eliminare a unei supralegiferări

La rândul lui, procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat că relaxarea legislației pentru funcționarii publici nu s-ar justifica în contextul în care faptele comisie de aceștia nu scad. De menționat aici că primirea de foloase necuvenite și primirea de mită au fost deja reținute în sarcina demnitarilor și bugetarilor, aceste infracțiuni neputând fi comise de un angajat al unei firme private, iar abuzul fără comiterea uneia din cele două fărădelegi de mai sus poate fi catalogat drept contravenție și sancționat disciplinar sau administrativ, nu penal.

Și șeful CSM a simțit nevoia să laude colegii de la DNA pentru activitate și sistemul juridic în ansamblu, afirmând că a judecat cauze de corupție în care a dispus și achitări, însă niciodată nu a judecat dosare fabricate.

Previzibil ca de obicei, Klaus Iohannis a vorbit rar și apăsat despre legislația deficitară, care trebuie amendată, a amintit de amplele proteste pe marginea OUG 13, de românii lui din stradă și a subliniat nevoia ca modificarea Codului de procedură penală și a legii grațierii să fie operată după ample dezbateri transparente. De asemenea, șeful statului și-a exprimat încrederea că DNA și instituțiile din acest domeniu vor juca un rol activ în modificarea legislației.