Valoarea sumelor colectate la Fondul Naţional al Asigurărilor de Sănătate este ştiută doar de Ministerul Finanţelor, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) fiind informată despre aceşti bani, dar fără să aibă un control direct asupra încasărilor, a declarat preşedintele CNAS, Lucian Duţă. “Nu avem niciun control asupra sumelor şi nici asupra fondului de rezervă. Nu avem niciun mecanism prin care să ştim dacă ceea ce ni se spune reprezintă sumele reale”, explică şeful CNAS. Duţă a mai spus că, în lipsa unui sistem informatic naţional, nu poate avea un control real nici măcar în privinţa modului în care sunt cheltuiţi banii în Sănătate. Întrebat dacă ar schimba ceva în privinţa controlului banilor dacă ar fi transferată CNAS în subordinea Ministerului Sănătăţii, Duţă a răspuns: “Categoric nu”. El a precizat că ar fi de acord să treacă instituţia pe care o conduce la Ministerul Sănătăţii, dacă Banca Naţională ar trece în subordinea primului ministru. “Acest transfer nu ar aduce nicio îmbunătăţire. Banii vor fi colectaţi tot de Finanaţe şi nimeni nu ar avea control asupra sumelor care intră în sistem. Credem pe cuvânt”, a adăugat preşedintele CNAS.

CNAS GESTIONEAZĂ BANI PRIVAŢI ŞI ESTE CONTROLATĂ DE O ORGANIZAŢIE TRIPARTITĂ

“Rolul CNAS este de bancă. Structural, CNAS are două probleme, create de reducerea contribuţiei de la 14% (7 angajator, 7 angajat) şi de exceptarea de la plata acesteia a 10.823.735 persoane, dintre care 4.825.991 copii şi tineri până la vârsta de 26 de ani, care nu realizează venituri din muncă”, a precizat Duţă.

Totodată, preşedintele CNAS a adăugat că alte 937.682 de persoane scutite de plata acestei contribuţii sunt soţul, soţia şi părinţii fără venituri aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate. Urmează 158.520 de magistraţi înlăturaţi din justiţie pentru considerente politice în perioada 1952-1989, apoi 146.588 persoane cu handicap care nu realizează venituri din muncă, 59.747 de veterani de război, invalizi, văduve de război, 40.857 persoane persecutate din motive politice, deportaţi, prizonieri de război, 37.242 bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate şi care nu realizează venituri din muncă sau pensii, 15.844 de persoane care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, 14.999 eroi martiri ai revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov 1987 şi ai Revoluţiei din decembrie 1989, precum şi 6.498 de tineri sub 26 ani care provin din sistemul de protecţie a copilului şi nu realizează venituri sau nu primesc ajutor social.