Povestea lui „terorică” de Argeş a scos la iveală, cum era şi firesc, alte probleme existente în sistem. Purtătorul de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea, a declarat că legea românească în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului are hibe şi că „această lege trebuie modificată și adaptată realităților actuale”. Aşadar, om avea, n-om avea terorişti „serioşi”, măcar legislaţia ar putea fi adaptată după experienţa statelor membre ale Uniunii Europene puternic lovite de acest flagel. Într-o conferinţă de presă, Marincea a declarat că bărbatul reținut de procurorii DIICOT sub acuzația de terorism nu era "un lup singuratic", el intrând în contact cu persoane dintr-un grup salafist și jihadist, iar fenomenul radicalizării începe să se manifeste și în rândul cetățenilor români convertiți la islamism. "Pot să vă spun că nu este un lup singuratic. Avem informații că el a intrat în contact direct cu persoane dintr-un grup salafist și jihadist, care are conexiuni directe cu organizația DAESH din Siria, însă detalii despre complici nu putem da în acest moment, pentru că ancheta este în desfășurare. (...) O persoană radicalizată într-un stadiu atât de avansat este dispusă să meargă până la orice fel de sacrificiu ca să se alăture războiului jihadist", a spus Marincea, în cadrul unei conferințe de presă comune cu DIICOT.

Purtătorul de cuvânt al SRI a subliniat că trendul radicalizării înregistrează peste tot în lume o creștere, la fel se întâmplă și în România, astfel încât este nevoie de o actualizare a legislației în domeniul prevenirii terorismului."Mai multe țări europene și-au actualizat legislația în domeniul de prevenire și combatere a terorismului și sperăm că acest lucru se va întâmpla și la noi în țară. (...) Avem o lege care ne ajută în activitatea noastră, dar legea ar trebui actualizată potrivit tuturor directivelor europene. Avem nevoie să fie incriminată călătoria spre teatrele de război, lucru care nu se află astăzi în lege și toate celelalte țări l-au adoptat. Să fie incriminate și acele activități oarecum pasive ale unor cetățeni - cei care fac schimb de informații despre teatrele de război, propagandă jihadistă -, nu numai activitățile celor care postează, ci și ale celor care urmăresc. Există mecanisme care permit reținerea documentelor de identitate în alte țări când există astfel de suspiciuni. Această lege trebuie modificată și adaptată realităților actuale", a declarat Marincea.

El a prezentat și profilul celor care se radicalizează, susținând că acest fenomen începe să se manifeste și în rândul cetățenilor români convertiți la islamism. "Care este profilul persoanelor care sunt predispuse spre a fi radicalizate sau se autoradicalizează? Sunt persoane neadaptate societății, marginalizate, de obicei aflate în zone defavorizate, iar această tipologie reprezintă de obicei principala țintă a propagandei jihadiste. Unele dintre aceste persoane sunt asociate criminalității de mică anvergură. Vorbim de un fenomen de radicalizare care se întâmplă în penitenciare, în închisori. Cele mai multe persoane sunt radicalizate în închisori. Am văzut tendința în mass-media de a bagateliza. Am avut teroristul în șlapi, teroristul-butelie. Aceste persoane, peste tot în lume, au același profil. Sunt persoane excluse din societate, frustrate, care fac mici infracțiuni. Toate aceste lucruri sunt foarte serioase. SRI constată un trend crescător al numărului situațiilor punctuale ale cetățenilor străini și români care necesită măsuri de monitorizare complexă. Fenomenele radicalizării și autoradicalizării încep să se manifeste și în rândul cetățenilor români convertiți la islamism. Cei mai mulți s-au convertit și radicalizat în țări vest-europene", a mai spus Marincea.

Povestea lui „terorică” din Argeş, pe scurt

Reamintim, pe scurt, povestea lui „Terorică din Argeş”, zis şi Ibrahim. Are 39 de ani, este suspectat de propagandă teroristă în favoarea DAESH și de intenția de a organiza un atentat la o bază militară din România. A fost reținut joi de procurorii DIICOT pentru 24 de ore. Vineri, a fost adus la Curtea de Apel Pitești cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, el recunoscându-și parțial faptele în timpul audierilor, a anunțat purtătorul de cuvânt al DIICOT, Mihaela Porime.

Potrivit DIICOT, începând cu luna noiembrie 2016, bărbatul, zis "Ibrahim", a utilizat pe o rețea de socializare mai multe conturi personale, prin intermediul cărora a postat și distribuit fotografii cu sigla grupării teroriste DAESH, precum și înregistrări cu atacuri ale DAESH și execuții, prin decapitare și împușcare, cu intenția de a le face cunoscute și de a determina câștigarea de noi adepți capabili să recurgă la săvârșirea aceluiași gen de fapte ca cele a căror promovare prin propagandă a realizat-o.

În primăvara anului 2015 suspectul s-a deplasat în zona unui obiectiv militar de pe teritoriul României, observând cu atenție căile și punctele de acces, precum și modalitatea în care acesta era îngrădit. "Datele și informațiile respective au fost culese de către suspect în scopul transmiterii ori punerii la dispoziția unei entități teroriste salafiste și pro-jihadiste dintr-un stat al Uniunii Europene, grupare ai cărei adepți au plecat în zona siriano-irakiană pentru a participa la jihad și care a avut legătură cu persoanele care au revendicat atentatele teroriste de la Paris din 13.11.2015", potrivit DIICOT.

Conform SRI, bărbatul a intrat în atenția Serviciului în anul 2015, prezentând indicatori specifici unei persoane aflate într-o etapă avansată a procesului de autoradicalizare. Cel în cauză s-a manifestat prin activități de propagandă teroristă, derulate în mediul relațional și online, în favoarea organizației teroriste DAESH, la care și-a declarat adeziunea. Concret, cetățeanul și-a exprimat în repetate rânduri intenția și a încercat să convingă și alte persoane de a se deplasa în Siria pentru a se alătura organizației teroriste DAESH. Potrivit SRI, cetățeanul a adoptat o formă radicală a islamului în timpul șederii sale timp de mai mulți ani pe teritoriul unui stat din UE, unde a dezvoltat legături cu membrii unui grup jihadist din țara respectivă.