În urma unui studiu, specialiștii au ajuns la concluzia că nu trebuie sub nicio formă să dați copiilor salam de Sibiu! Asociația Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România - APC România), membră a Organizației Europene a Consumatorilor, a analizat 12 mărci de salam de Sibiu și o marcă de salam de iarnă - reţeta iniţială a salamului de Sibiu (Pikok, Bun şi Convenabil, Reinert, Salsi Sinaia, Gusturi Româneşti, Carrefour, Agricola, Auchan, Cora, Billa, Aldis şi Cris-Tim). Salamul de Sibiu comercializat sub cele 12 mărci este fabricat de către: SC Recunoştința Prodcom Impex (Cris-Tim), SC Salbac SA (Gusturi Româneşti, Pikok, Agricola), H&E Reinert SRL (Cora, Billa, Auchan, Carrefour, Bun şi convenabil, Reinert), SC Angst SRL (Salsi Sinaia - Salam de Sibiu şi Salsi Sinaia - Salam de iarnă reţeta Filippo Dozzi). Studiul privind calitatea salamului de Sibiu face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!” și a fost coordonat de către conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea lui s-au avut în vedere mai multe obiective, printre care: analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere; analiza informațiilor nutriționale; identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung; aprecierea organoleptică a salamului de Sibiu.

CONCLUZII

Experţii APC au formulat următoarele concluzii: Niciunul dintre producătorii de salam de Sibiu analizaţi nu menţionează pe eticheta produsului procentul de carne. La fabricarea salamului de Sibiu se poate folosi şi carne de porc congelată. În caietul de sarcini al Asociaţiei Producătorilor de Salam de Sibiu se menţionează că acest produs trebuie să

conţină carne de porc aleasă la roşu, în proporție de minimum 70% şi slănină tare în proporţie de maximum 30%. Această specificaţie oferă posibilitatea fiecărui producător să-şi realizeze propria reţetă, deci să stabilească singur conţinutul de carne şi de slănină astfel încât conţinutul de carne să nu coboare sub 70%, iar conţinutul de slănină să nu depăşească 30%. În concluzie, salamul de Sibiu comercializat pe piaţa din România nu se fabrică după o reţetă unică, deci calitatea acestui produs diferă de la producător la producător! Niciunul dintre producătorii de salam de Sibiu analizaţi nu menţionează pe etichetă care sunt condimentele folosite în sortimentul respectiv. În caietul de sarcini al Asociaţiei Producătorilor de Salam de Sibiu se menţionează că la fabricarea acestui produs se folosesc următoarele condimente naturale: piper, ienibahar şi usturoi. 60% dintre producătorii de salam de Sibiu folosesc culturi starter. Aceste culturi conţin diferite tipuri de microorganisme şi sunt folosite pentru a micşora durata de maturare, a îmbunătăţi aroma şi consistenţa produsului. Conform caietului de sarcini al Asociaţiei Producătorilor de Salam de Sibiu se pot folosi zaharuri ca agenţi de maturare, dar nu mai mult de 1%, şi agenţi de maturare alcoolici (vin alb, vin roşu, vin rose, brandy, vinars, vin spumant şi bere neagră). Salamul de Sibiu este un produs hipercaloric a cărui valoare energetică pentru 100 grame produs variază între 426 kcal şi 476 kcal. Cantitatea de grăsimi per 100 grame produs variază între 36 grame şi 41,5 grame, din care grăsimi saturate între 13,5 grame şi 18 grame per 100 grame produs. Numeroase studii realizate în instituții medicale și universități de prestigiu arată că grăsimile saturate cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral, și sunt un factor de risc pentru boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer şi Parkinson, cancerele de colon și sân, determină rezistenţa la insulină, favorizând apariţia diabetului de tip 2, şi determină deficienţe de învăţare la tineri. Cantitatea de carbohidraţi per 100 grame produs variază între 0,54 grame şi 2 grame. Cantitatea de proteine per 100 grame produs variază între 23 grame şi 29,19 grame. Cantitatea de fibre per 100 grame a fost menţionată la 2 mărci şi este de 1 gram. Toate produsele analizate au un conţinut ridicat de sare, care variază între 3,8 grame şi 5,85 grame. Persoanele care consumă o cantitate de sare mai mare decât media au o presiune sanguină mai mare și au un risc crescut de hipertensiune arterială. Consumul excesiv de sare a mai fost pus în legătură și cu alte afecțiuni agravate de retenția de apă provocată de sare: insuficiență cardiacă, hipertrofia ventriculară stângă, afecțiuni ale rinichilor și litiază renală, edemul, accidentul vascular cerebral, osteoporoză etc. Un adult are nevoie de 1,6 grame de sodiu zilnic, pe care și-l procură dintr-o linguriță rasă de sare (6 grame). În conformitate cu Ordinul nr 1563/2008 emis de Ministerul Sănătăţii, acest produs nu este recomandat copiilor. În concluzie, reţeta originală a salamului de Sibiu avea puţine grăsimi, mai multe proteine (mai multă carne) şi mai multă sare. Este necesară identificarea aditivilor alimentari şi a microorganismelor utilizate în compoziția acestui tip de produs, care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.

CE CUMPĂRĂM?

APC a prezentat mai multe topuri, astfel: Top 5 după conținutul de sare per 100 g produs: Cris-Tim - 5,85 g sare; Reinert - 5,5 g sare; Angst - 4,4 g sare; Aldis - 4 g sare; Agricola - 3,8 g sare. Top 5 după conținutul de proteină per 100 g produs: Cris-Tim - 29,19 g; Angst - 25,8 g; Reinert - 24 g; Agricola - 23,4 g; Aldis - 23 g. Top 5 după conținutul de grăsimi per 100 g produs: Agricola - 41,5 g; Aldis - 41 g; Angst - 40,6 g; Cris-Tim - 39,46 g; Reinert - 36 g. Top 5 după conținutul de acizi grași saturați: Aldis - 18 g; Agricola - 16,6 g; Cris-Tim - 16,15 g; Reinert - 14 g; Angst - 13,5 g. Top 4 după valoarea energetică per 100 g produs: Cris-Tim - 476 kcal; Agricola - 475 kcal; Angst și Aldis - 469 kcal; Reinert - 426 kcal.

CE SPUN SPECIALIȘTII?

„Mă văd în postura nefericită de a nu recomanda consumul de mezeluri procesate, considerând că ingredientele regăsite în conţinutul acestora pot pune o presiune importantă pe sistemul digestiv al unui copil. Trebuie să luăm în calcul că în ultimul deceniu au început să se manifeste nenumărate afecţiuni gastro-intestinale pe segmentul pediatric, iar alimentaţia dezechilibrată reprezintă unul din factorii esenţiali care au dus la creşterea semnificativă a acestor probleme de sănătate. Excesul de sare, zahăr şi grăsimi periclitează zona tractului digestiv, poate amplifica sau chiar declanşa problemele de natură gastroenterologică. Totodată, în afecţiunile alergologice precum intoleranţa la histamină, consumul salamului şi al alimentelor procesate este chiar contraindicat, pentru că afectează în mod sever activitatea”, a declarat medic specialist pediatru Ingrid Ada Bălan, Cabinet www.vindecadai.ro. ”Multe produse alimentare pe bază de carne nu sunt etichetate corespunzător sau nu conțin ingredientele specifice denumirii tradiționale a alimentelor. Astfel, consumatorii sunt informați greșit despre preparatele din carne pe care le cumpără. Pentru a lua decizia de cumpărare a produselor din carne, consumatorii nu au altă opțiune decât aceea de a se baza pe etichetele acestora. Consumatorii se așteaptă ca eticheta să reflecte cu exactitate conținutul și calitatea produsului, lucru care nu se întâmplă în cele mai multe situații. Folosirea aditivilor alimentari a devenit o practică obișnuită din partea producătorilor de produse alimentare. Consumatorii trebuie să evite alimentele cu aditivi, deoarece creează mari probleme de sănătate pe termen lung. Aceștia au numai un rol tehnologic, adică „acoperă” calitatea scăzută a ingredientelor principale din compoziția produselor alimentare, creând percepții false privind anumite caracteristici organoleptice, cum ar fi aspectul, prospețimea, culoarea, gustul și aroma. La alegerea unui preparat din carne roşie trebuie să aveţi în vedere cantitatea de carne din respectivul produs şi principalii nutrienţi menţionaţi în declaraţia nutriţională, respectiv cantitatea de proteine, grăsimi şi conţinutul de sare. Totodată, verificaţi termenul de valabilitate, aspectul produsului şi condiţiile de păstrare din spaţiul de comercializare. Din cauza conţinutului ridicat de sare şi a unor aditivi alimentari cu risc carcinogen, preparatele din carne roşie nu trebuie să facă parte din alimentaţia copiilor”, a declarat președintele APC, conf. univ. dr. Costel Stanciu. Salamul de Sibiu este unul dintre cele mai notorii produse alimentare realizate în spațiul românesc, dar foarte bine cunoscut și apreciat și în alte țări. Ca orice produs notoriu, are parte și de numeroase controverse legate de origine, rețetă, autenticitate, consum ș.a.m.d. Aceste elemente necesită lămuriri fără patimă și cu destulă detașare de vreun interes.

Studiul complet poate fi citit aici: http://www.apc-romania.ro/ro/i-procentul-de-carne-din-salamul-de-sibiu--o-necunoscuta-pentru-consumatori/NDYwLTE.html.