Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, apreciază că „nu este nici nevoie şi nici bine” pentru economie ca leul să se mai deprecieze. „Asta nu înseamnă că nu vor mai fi mişcări în jos şi în sus. De fapt, noi nici nu considerăm că mişcări de 2-3 pînă la 4% au semnificaţie economică”, a afirmat Isărescu. El s-a întrebat unde ar trebui să se situeze deficitul de cont curent dacă leul ar continua să se deprecieze. „Ne-am duce spre surplus, ceea ce nu este benefic pentru o ţară emergentă. Avem nevoie de intrări de capital, importuri de tehnologie...”, a mai spus Isărescu. Guvernatorul BNR susţine că orice corecţie viitoare, şi de 1% din Produsul Intern Brut (PIB), ar fi „foarte dureroasă”, mai ales după o ajustare de 8% a deficitului de cont curent. „Trebuie să ne uităm înainte şi să încercăm, pentru că economia îşi va reveni, să nu mai facem aceleaşi greşeli. Orice corecţie, şi de 1% din PIB, va fi dureroasă”, a spus Isărescu. El a reafirmat că nu s-a aşteptat la o corecţie atît de amplă, mai ales avînd în vedere costurile pe care le implică, deşi economia românească a venit după o perioadă de creşteri semnificative. „Eu mă aşteptam la cel mult 2-3-4, cel mult 5% din PIB (...) Eu am trăit pînă în prezent şi o dată am fost chiar la cîrmă, în 99-2000. Atunci a fost o corecţie de 4% şi a fost dureroasă. E adevărat, venea după trei ani de descreştere economică şi de sărăcie cruntă”, a adăugat Isărescu. El a spus că aşteptările BNR nu puteau fi fundamentate decît pornind de la proiecţiile instituţiilor financiare internaţionale privind evoluţia marilor economii de care România a devenit dependentă. Isărescu a amintit că banca mondială a avut în ultimul an opt revizuiri ale prognozelor. Oficialul BNR a mai arătat că a fost prea optimist în ceea ce priveşte capacitatea României de absorbţie a fondurilor UE. „Nici acum nu ştiu de ce nu putem - birocraţie, lipsă de proiecte, de experienţă...”, a mai spus el.