O echipă de experţi internaţionali, condusă de Ian Fairlie - care evaluase impactul emisiilor de tritiu de la Centrala Nuclear-Electrică de la Cernavodă (CNE), a recomandat, în octombrie 2007, într-un raport prezentat organizaţiei non-guvernamentale de mediu Greenpeace, mutarea gravidelor şi copiilor din zona Centralei. La vremea respectivă, Fairlie, care este expert al Parlamentului European, a susţinut că acumularea graduală a izotopului radioactiv tritiu, rezultat ca deşeu la funcţionarea CNE (cu cele două unităţi pornite), poate să afecteze starea de sănătate a populaţiei, în special a gravidelor şi copiilor, care sînt categorii vulnerabile. Tritiul este suspectat, într-o serie de studii medicale internaţionale, că poate să provoace apariţia de malformaţii congenitale sau cancere. A urmat un uriaş scandal, iar partea română, cu precădere lobby-ul ProAtom, a negat vehement concluziile profesorului Ian Fairlie şi a sugerat chiar că România este pusă la “zidul infamiei” din meschine interese economice internaţionale. Deoarece, în timpul unei conferinţe de presă, Fairlie fusese acuzat că nu îşi poate susţine acuzaţiile cu cifre care să demonstreze incidenţa (de exemplu) de cancere în zona Cernavodă - Constanţa, profesorul Fairlie a replicat şi a cerut public Guvernului României să prezinte (“dacă acestea există”) datele referitoare la starea de sanătate a populaţiei din zonă. “În Canada, populaţia este testată înainte şi după darea în folosinţă a unei centrale nucleare, încă din 1960”, a afirmat expertul canadian, care a atras, în plus, atenţia asupra distanţei mici dintre oraş şi Centrală. Cotidianul “Telegraf” prezintă astăzi, în exclusivitate, dovada că expresia “mi se rupe!” este autohtonă şi că statul român este depăşit în această problemă, în care doar vizitele “de lucru” nu pot face “primăvară” în statistici. O adresă emisă de “centrul nervos” al statisticilor medicale din România (Centrul Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic în Domeniul Sănătăţii Bucureşti) recunoaşte că “nu există studii (comparative-n.n.) privind starea de sănătate a populaţiei din zona Cernavodă”. Adresa a fost emisă în martie 2007 şi explică, practic, de ce a tăcut Guvernul în tot acest timp: studii recente de sănătate nu există. “Desigur, fără un studiu laborios, se lucrează pe vorbe. Greenpeace acuză cu specialiştii lor, iar atomiştii ripostează justificat! Sînt foarte mulţi bani investiţi de stat, sau de privaţi, în industria nucleară şi cred că este clar că aceşti bani nu ar fi fost cheltuiţi în condiţii de nesiguranţă a proiectului!”, ne-a declarat, sub protecţia anonimatului, un membru marcant al lobby-ului ProAtom. Din investigaţiile reporterilor “Telegraf” rezultă că cea mai recentă şi amplă evaluare a sănătăţii populaţiei din zona Cernavodă a fost monitorizarea făcută de Institutul de Sănătate Publică pentru 1999-2005, cînd starea de sănătate a populaţiei a fost apreciată drept “bună”, comparativ chiar cu restul judeţului. Persistă, însă, şi în acest domeniu, o mică posibilitate ca acest tip de date să fie afectate de subiectivism. “Dificultatea realizării unui astfel de studiu medical pleacă şi din precaritatea sistemului de la noi: sînt doctori puţini, nu prea avem specialişti, nu sînt acoperite toate specialităţile! Mulţi bolnavi din Cernavodă sau comunele din jur nici nu mai trec pe la noi, se duc direct la Constanţa sau la Bucureşti cînd au o problemă gravă. Ocolindu-ne pe noi, e posibil să nu mai apară în niciun fel de statistici!”, ne-a declarat un doctor de la Spitalul orăşenesc Medgidia.