Țara noastră nu pune mare preț pe reciclarea gunoaielor; mai bine le duce la groapa special amenajată pentru gunoaie! Astfel, ne numărăm printre țările care preferă gropile de gunoi pentru depozitarea deșeurilor, precum Bulgaria, Grecia și Suedia, în timp ce Italia și Belgia prezintă rate ridicate de reciclare, potrivit Oficiului European de Statistică - Eurostat.

Populația și dimensiunea economică ale țării influențează cantitatea de deșeuri. Cele mai mici state ale Uniunii Europene (UE) generează cele mai mici cantități de deșeuri, în timp ce niveluri ridicate de reziduuri se remarcă în țările mai mari. Totuși, în România și Bulgaria s-au remarcat în 2014 (ultima serie de date Eurostat) cantități semnificative de deșeuri, în timp ce în Italia acestea sunt relativ scăzute. Aproape 65% din deșeurile țărilor membre UE au fost generate de reziduurile minerale. În general, statele care au cote mari de deșeuri minerale sunt cele în care se înregistrează activități de exploatare minieră și exploatare în carieră, precum România, Bulgaria, Suedia și Finlanda, respectiv activități de construcție și demolări, precum Luxemburg. Aceste două activități reprezintă 3,1 tone din totalul de 3,3 tone de deșeuri minerale pe cap de locuitor, echivalentul a 93,7% din totalul de reziduuri minerale din țările membre UE, în 2014. Între 2004 și 2014, în statele UE s-a înregistrat o creștere de 4% a deșeurilor periculoase pe cap de locuitor. Cele mai mari creșteri, din state precum Danemarca, Olanda și Lituania, au fost echilibrate de reduceri remarcate în 11 state, precum România (2004-2012) și Portugalia. În România, din cauza subreciclării deșeurilor, taxa pe ambalajele puse pe piață a urcat de la 65 de bani la 2 lei pe kilogram în 2016, generând ample nemulțumiri în rândurile producătorilor, mai ales ale celor de alimente. În 2015, Administrația Fondului de Mediu (AFM) a derulat controale la organizaţiile de transfer de responsabilitate (OTR) angajate de agenţii economici pentru recuperarea deşeurilor de ambalaje de pe piaţă. Controalele au identificat o serie de nereguli în acest sistem, printre care raportarea de către OTR a unor cantităţi de deşeuri care, în realitate, nu au fost niciodată colectate sau reciclate. Astfel că AFM a aplicat penalităţi fiscale pentru şase din cele 10 OTR din România, în valoare de aproximativ 19 milioane de euro. Cazul a fost trimis şi la Parchetul Înaltei Curţi de Casație și Justiție, care a comunicat oficial că potenţialul prejudiciu cauzat de supraraportarea OTR se ridcă la peste 54 de milioane de euro.

Conform legii, orice agent economic care pune pe piaţă produse ambalate este obligat să recupereze deşeurile de ambalaje rezultate în urma consumului. Legea este valabilă pentru orice stat membru al UE, nu doar în România. Pentru asumarea acestei responsabilităţi, agenţii economici se pot organiza în cadrul unor structuri asociative de tip organizaţie de transfer de responsabilitate sau îşi pot recupera deşeurile puse pe piaţă prin resurse proprii. Dacă agenţii economici nu-şi îndeplinesc ţintele asumate, aceştia sunt obligaţi legal să contribuie la Fondul de Mediu cu 2 lei pe kilogram pentru cantităţile de ambalaje nereciclate.