Procurorul general al R. Moldova, Valeriu Zubco, declară că nu se poate vorbi de implicarea României sau a altor state în organizarea evenimentelor din 7 aprilie 2009. “Nu putem vorbi că a fost implicată România sau alte state în organizarea evenimentelor. Trebuie să ne lămurim în interior. Problema este că nu există o bază de date cu pozele provocatorilor”, afirmă Zubco. Potrivit acestuia, rolul fostului ministru de Interne, Vladimir Ţurcan, în violenţele din aprilie 2009 nu a fost stabilit. Zubco a confirmat că au fost folosite arme de foc pe 7 aprilie, fapt demonstrat în cazul unei tentative de omor. Potrivit procurorului, s-a tras într-un autovehicul care staţiona la intersecţia Serghei Lazo - Ştefan cel Mare, în Chişinău. Se presupune că este vorba de un poliţist din brigada Fulger. Zubco afirmă că la Procuratură au parvenit 106 sesizări privind acţiuni ale forţelor de ordine de maltratare a tinerilor, fiind iniţiate 46 cauze penale, în 28 de cazuri de tortură, 12 de exces de putere, un jaf şi o vătămare corporală.

Între timp, fostul preşedinte moldovean şi-a continuat atacurile împotriva României dar şi a opozanţilor săi de la Chişinău. Vladimir Voronin susţine că poziţia coaliţiei de guvernare de la Chişinău, care a refuzat să protesteze faţă de amplasarea scutului american antirachetă în România, poate să denote o complicitate cu Traian Băsescu. Preşedintele Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) a făcut această afirmaţie în contextul unor comentarii referitoare la refuzul majorităţii parlamentare de la Chişinău de a susţine iniţiativa de condamnare a deciziei României privind instalarea pe teritoriul ei a unor elemente ale scutului antirachetă. În şedinta Parlamentului din 11 februarie, deputaţii partidelor conduse de Vlad Filat, Vladimir Ţurcan, Marian Lupu, Serafim Urechean şi Mihai Ghimpu au refuzat să susţină iniţiativa grupului PCRM privind condamnarea deciziei României de a instala pe teritoriul său elemente ale scutului antirachetă.

În ciuda opoziţiei veninoase manifestate de fostul lider comunist moldovean, relaţiile României cu ţara vecină evoluează într-un sens pozitiv. Astfel, premierul moldovean, Vlad Filat, va participa, luni, la inaugurarea oficială a podului Rădăuţi-Prut-Lipcani. Acesta a fost construit în 1937 şi aruncat în aer în 1944, de trupele germane. În anul 2000, pornind de la existenţa Protocolului moldo-român din 1993, Comisia Europeană a alocat guvernelor de la Chişinău şi Bucureşti, prin programele TACIS şi PHARE, suma de 11 milioane de euro, opt milioane pentru R. Moldova şi trei milioane pentru România. Construcţia s-a încheiat la sfârşitul anului 2005, podul având o lungime de 246 de metri, o lăţime de 10,8 metri, dintre care 7,8 metri reprezintă partea carosabilă aferentă celor două benzi de trafic şi câte 1,5 metri celor două trotuare laterale, întrucât podul a fost prevăzut şi pentru trecerea pietonală. Podul este construit pentru clasa E de încărcătură, suportând o greutate de 80 de tone.